Eee PC 901 vine pe 3 iunie

Asus va lansa pe 3 iunie noul Eee PC 901, cu procesor Intel Atom.

Concurenta pe piata
laptopurilor low-cost isi face efectul. Aparitia lui MSI Wind, anuntat ca va fi lansat pe 3 iunie la preturi de 399 $ (versiunea cu Linux), respectiv 549 $ (versiunea cu Windows XP), a fortat Asus sa-si lanseze noul Eee PC la aceeasi data.

Informatia nu este oficiala, dar a fost facuta publica de catre site-ul taiwanez Digitimes, care citeaza surse de la producatorii locali de hardware. Site-ul afirma ca pe langa procesorul Intel Atom, noul model Eee PC
va avea un modul Bluetooth si va include diverse modificari de aspect, dupa cum a reiesit si din primele imagini facute publice in aceasta saptamana. De asemenea, se confirma ca laptopul
va purta logo-ul Eee PC, fara a mai mentiona Asus.

Interesant este si pretul anuntat de cei de la Digitimes, de “sub 650 $”, nu este clar pentru ce versiune. Daca aceasta inseamna 649 $, pretul este peste MSI Wind, care are o configuratie superioara. Asus s-ar putea sa mizeze pe renumele Eee PC, care devine un brand, pentru a-si permite sa vanda laptopul la un pret mai mare, dar in cele din urma s-ar putea sa fie fortata sa coboare acest pret. Mai multe vom afla in luna iunie.

HTC oficial în România

Cel mai important producător de dispozitive mobile cu Windows Mobile, HTC, şi-a anunţat oficial prezenţa pe piaţa din România.

Cu aceeaşi ocazie a fost prezentat în premieră pentru România noul PDA Phone HTC Touch Diamond. România este a treia ţară europeană în care a fost anunţat oficial HTC Touch Diamond, după Marea Britanie şi Franţa.

HTC Touch Diamond are 192 MB RAM şi 4 GB spaţiu intern de stocare
. Este primul telefon care beneficiază de noua versiune de Windows Mobile, 6.1.

Laptopuri cu securitate sporită

Recunoaşterea facială şi cititorul de amprente sunt două caracteristici tot mai întâlnite la nouă generaţie de computere portabile
.

La noile modele de laptopuri de la Toshiba, lansate de curând şi în România, este de remarcat recunoaşterea facială prin camera video
integrată care adaugă securitate la pornirea aparatului.

Noile laptopuri Toshiba excelează şi prin design: carcasă lucioasă, taste ce par clapele unui pian, sigla luminată care te ajută să te descurci mai bine cu scrisul noaptea. Suprafaţa tactilă se autoluminează la atingere şi se află la nivelul carcasei. Dotările sunt de excepţie, şi noua colecţie Satellite se prezintă în mai multe variante de diagonale ale ecranului, cea mai mare fiind de 17 inch.

Maguay vine pe piaţă cu unele computere portabile a căror securitate este sporită de cititorul de amprente încorporat. Aceste laptopuri le sunt destinate celor care folosesc intens calculatorul
şi nu se limitează la redactarea unor texte.

Memoria RAM mare face să se mişte destul de bine Windows Vista, iar camera web de 2 MP este de ajuns pentru videochat. Placa video Intel nu cedează la jocuri sau la prelucrarea imaginii digitale
şi există toate soluţiile de conectivitate.

Google a implementat limba română în interfaţa de traducere "Google Translate"

oogle a implementat limba română în interfaţa de traducere "Google Translate", precum şi limbile altor nouă ţări, cum ar fi : Bulgaria, Croaţia, Cehia, Danemarca, Finlanda, India, Norvegia, Polonia şi Suedia, potrivit unei declaraţii postată pe site-ul Google, Product Manager Google Inc., Jeff Chin.

Mozilla pune Firefox 3 RC1 la dispoziţie

Deşi cea de-a treia versiune a popularului browser gratuit de la Mozilla nu este încă finalizată, producătorii s-au hotărât să pună la dispoziţia publicului larg o versiune "Release Candidate". Firefox 3 RC1 are toate şansele să fie unicul "RC" pentru versiunea 3 a "Vulpii de Foc".



Deşi ar reprezenta o surpriză, reprezentanţii Mozilla au declarat în repetate rânduri că Firefox 3 nu va avea parte de foarte multe versiuni RC. Ceea ce ar fi realmente o surpriză, cel puţin dacă ne luăm după istoricul lui Firefox 2, care a avut parte de trei versiuni RC înainte de lansarea celei finale.



Dar, Mozilla pare să fie hotărâtă să câştige o cursă cu ea însăşi, pentru că pune la dispoziţie spre download versiunea RC înainte de programul stabilit iniţial. Iar asta poate să însemne fie că sunt foarte grăbiţi (deşi nu văd vreun motiv pentru acestă grabă), fie că au reuşit să programeze noul browser mai bine decât versiunile trecute.



Pe pagina oficială de download de la Mozilla, Firefox 3 RC1 este oferit în nu mai puţin de 41 de limbi. Deşi producătorii au atras deja atenţia că nu este vorba despre o versiune finală, şi din acest motiv browserul ar putea să pună problme neprevăzute şi neplăcute celor care-l vor instala, curiozitatea utilizatorilor pare să fie mai mare decât frica de eventualele probleme: numărul de download-uri creşte, minut cu minut.



Aflăm de la producător că îmbunătăţirile aduse acestei versiuni, faţă de ultima versiune beta sunt legate de interfaţă, compatibilitate, stabilitate şi de... performanţă, în ciuda faptului că Firefox 3 beta 5 era deja extrem de performant. RC1 este "lansat" cu două săptămâni înainte de termen. Iar dacă luăm în considerare declaraţiile oficiale, este foarte posibil ca o versiune finală a lui Firefox 3 să vadă lumina zilei înainte de termen. Mai ales dacă nu va mai exista şi un RC2...



În momentul actual, Firefox deţine o cotă de piaţă (mondială) de 17,7 procente şi este urmat de Safari de la Apple cu 5,8 %. Majoritar pe piaţă este Internet Explorer de la Microsoft, cu peste 74 de procente.

Tragedie în Sibiu

Un băiat de 8 ani a fost lovit mortal de un tren, în această dimineaţă, pe o cale ferată care trece printr-un cartier situat la marginea oraşului, anunţă Rompres. La locul accidentului a sosit un echipaj SMURD, alertat în urma unui apel la 112, dar copilul nu a putut fi salvat, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu, subinspector Luciana Balteş.

În ultimii ani, mai mulţi copii
şi-au pierdut viaţa la Sibiu, călcaţi de tren, cei mai mulţi din cauza neatenţiei.

Cinci „dalmaţieni” la Consiliul Judeţean Gorj

Un număr de cinci candidaţi din cei treisprezece înscrişi pentru şefia conducerii Consiliului Judeţean Gorj nu sunt imaculaţi, fiind pătaţi aidoma unor „dalmaţieni”. Aceştia au fost daţi publicităţii de către Coaliţia pentru o Guvernare Curată ce a publicat lista neagră a candidaţilor la preşedinţia consiliilor judeţene care pentru prima oară vor fi aleşi prin vot uninominal. Potrivit listei de monitorizare a integrităţii candidaţilor la poziţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, toate partidele au „dalmaţieni” dar, la nivel naţional, în top se plasează PSD-ul cu 24 de candidaţi, urmat de PNL cu 15 şi de PDL cu 8. Din nefericire, Gorjul se află pe loc fruntaş, candidaţii principalelor partide de aici purtând fi găsiţi pe lista neagră.
Lista neagră de la Gorj

Coaliţia pentru o Guvernare Curată nominalizează în dreptul judeţului Gorj pe Ionel Manţog (PD-L), Nicolae Mischie (PNG), Dan Ilie Morega (PNL) şi Ion Călinoiu (PSD), omiţându-l însă pe Gabriel Bâgu (Partidul European Român). Potrivit acestui raport, liderul portocaliilor de la Gorj este un „dalmaţian” politic pentru că „a fost trimis în judecată de procurorii DNA în septembrie 2006, în aşa numitul dosar
al strămutaţilor de lux, sub acuzaţia de infracţiuni asimilate celor de corupţie”. Aici, se explică în expunerea Coaliţiei pentru o Guvernare Curată că „este vorba despre modul în care Manţog şi-a construit o vilă în cartierul de lux al Târgu-Jiului din fondurile Companiei Lignitului, la care era director, prin strămutarea unor locuinţe ţărăneşti achiziţionate pe sume insignifiante de la proprietarii acestora”.
Mischie, „dalmaţian” fruntaş

Un loc deosebit ocupă şi preşedintele PNG Gorj, Nicolae Mischie. Potrivit aceluiaşi raport, „candidatul PNG este cercetat până în prezent în zece dosare penale”. În dreptul acestuia este menţionat că „acuzaţiile formulate de procurori variază de la luare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu, în perioada în care a condus Consiliul Judeţean Gorj, până la contrabandă cu arme de vânătoare”. Lista neagră mai spune despre Mischie că, în ciuda numeroaselor probleme cu legea şi a datoriilor, „familia Mischie rămâne una dintre cele mai înstărite din tot judeţul Gorj, având în posesie şapte imobile de locuit în Gorj şi Bucureşti, unele dintre ele fiind subiectul scandalurilor retrocedărilor şi i-au adus procesele DNA”.
Lista continuă…

Dan Ilie Morega este un alt candidat ce este menţionat în raportul Coaliţiei pentru o Guvernare Curată. Despre acesta se spune că „a fost trimis de DNA în judecată în dosarul bani
pentru partid, fiind acuzat că şi-a folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii de bani de la diferite instituţii publice pentru campania
electorală a partidului”. De asemenea, despre Morega se mai menţionează că „este cercetat de DNA pentru modul în care a dobândit peste trei miliarde de lei pentru două fundaţii ale sale”. În continuarea listei se află şi actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu. Acesta figurează în acelaşi raport ca fiind „unul dintre cei 21 de beneficiari ai afacerii vile pentru strămutaţii de lux”.
Deşi lipseşte, întrucât au fost monitorizate doar partidele principale, (peste 5% la nivel judeţean) „dalmaţian” este şi Gabriel Bâgu, candidat din partea Partidului European Român la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj. Acesta împreună cu alţi angajaţi ai Complexului Energetic Turceni sunt cercetaţi într-un dosar în care, prin mai multe falsuri şi abuzuri, au trucat o licitaţie. În urma acestei manevre, a fost creat un prejudiciu estimat la patru milioane de euro, iar inculpaţii au favorizat obţinerea unor contracte de transport auto
ale cărbunelui. Dosarul se judecă la Tribunalul Sibiu şi a avut ieri un nou termen de judecată.

IR

Zazanie intre bancheri

Banca centrala are un dialog precar cu bancile comerciale, mai ales in privinta elaborarii reglementarilor bancare si a modului de supraveghere, iar Asociatia Romana a Bancilor (ARB) nu reuseste sa formuleze o pozitie comuna, a declarat, ieri, directorul general al BRD, Patrick Gelin.

"Sunt foarte critic in privinta modului in care se face supravegherea bancara si cum sunt elaborate reglementarile, fara ca nimeni sa ne intrebe. In privinta politicii monetare a BNR eu cred ca este si a fost justa", a spus Gelin, citat de Mediafax, in cadrul unui seminar economic. El a aratat ca intalnirile avute cu banca centrala reprezinta, de fapt, o punere in tema a bancilor cu noile reglementari si un monolog al oficialilor BNR. Directorul BRD a dat exemplu chiar ultima modificare elaborata de BNR privind provizioanele la creditele in valuta. In acelasi timp, el a criticat si eficienta ARB, afirmand ca nu functioneaza ca o adevarata asociatie care sa apere interesele bancilor. "ARB reactioneaza bine doar pentru probleme extrem de tehnice, cum este sistemul
de plati, Transford", a explicat oficialul BRD. "In ultima perioada avem discutii si puncte de vedere comune cu BCR, Unicredit si Raiffeisen, iar aceasta pozitie comuna a inceput sa se resimta in ARB", a afirmat Gelin.
Pe de alta parte, consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, considera ca e normal ca bancile sa aiba nemultumiri si acestea pleaca de la faptul ca BNR continua sa pastreze ridicate ratele privind rezerva minima obligatorie. "Normal, bancile au nemultumiri si ele pleaca de la faptul ca Banca Nationala continua sa pastreze la ratele stiute rezerva minima obligatorie. Dar banca centrala nu are de ales pentru ca realitatile in acest inceput de an, inflatia care si-a aratat din nou "coltii" si situatia generala din economie impun toate acestea bancii centrale - sa pastreze in continuare ridicate cotele la rezervele minime obligatorii", ne-a declarat Vasilescu.

Încă un "mobil" în România

Autorităţile se pregătesc să liciteze a cincea licenţă de telefonie.

Operatorii de telefonie mobilă Orange, Vodafone, Cosmote, Telemobil şi RCS&RDS nu vor putea participa la licitaţia pentru acordarea licenţei naţionale de utilizare a frecvenţelor radio 410-415 MHz şi 420-425 MHz, care permit furnizarea de comunicaţii mobile în bandă largă, se arată într-un proiect lansat spre consultare publică de Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (ANRCTI).

Proiectul stipulează că la licitaţie nu pot participa operatorii care deţin cel puţin o licenţă naţională de utilizare a frecvenţelor radio prin care se oferă sau se pot oferi servicii de comunicaţ ii mobile similare cu cele care pot fi furnizate prin utilizarea noilor benzi de frecvenţe scoase la licitaţie. Astfel, ar putea apărea cel de-al cincilea operator de telefonie mobilă din România.

Pe această frecvenţă, el va putea oferi servicii precum acces de mare viteză la internet, servicii de date, de voce sau servicii multimedia. Taxa de licenţă este de peste un milion de euro şi va fi virată la bugetul de stat. Surse din piaţă spun că planul a fost în aşa fel conceput încât actualii operatori să nu poată participa. Scopul este sporirea concurenţei pe piaţa serviciilor de telefonie mobilă şi folosirea mai eficientă a licenţelor deja oferite.

Condiţii anticoncurenţiale?

Vodafone România nu este de acord cu faptul că nu poate participa la licitaţ ie oricine doreşte. „Condiţiile de acordare a noii licenţe vor afecta libera competiţie de pe piaţa românească, prin limitarea accesului operatorilor mobili la spectrul care face obiectul licitaţiei. Avem convingerea că autorităţile vor reanaliza cadrul legal care stă la baza organizării licitaţiei, astfel încât să se creeze condiţii echitabile pentru toţi operatorii“, a declarat pentru EVZ Marian Velicu, Senior Director, Regulatory, Legal and Corporate Affairs Vodafone România.

„Nu înţelegem restricţiile impuse, deoarece spectrul licitat este complementar cu cel deţinut în prezent de Orange România. Dat fiind faptul că spectrul este unul valoros, sperăm ca preţul licitat să fie comparabil cu cel pentru licenţele 3G (35 milioane de dolari), pentru a elimina orice suspiciuni privind favorizarea unuia sau altuia dintre competitori“, a declarat Dorin Odiaţiu, Head of Wholesale, International & Regulatory Affairs la Orange România. Reprezentanţii Cosmote nu se arată afectaţi de decizia ANRCTI.

OPORTUNITATE

Miza: satele şi zonele slab acoperite

Există în România încă multe localităţi mari, unele cu câteva mii de locuitori, care nu sunt acoperite de reţelele operatorilor de telefonie mobilă. Noul furnizor ar putea specula cu succes această nişă, mai ales că noile frecvenţe sunt mai potrivite pentru zonele rurale, deoarece acoperă zone mai mari şi, spre exemplu, nu permit servicii mai avansate, precum roamingul.

„Frecvenţa eliberată astăzi este mai joasă şi permite, cu o investiţie rezonabilă, acoperirea unor zone mai mari, ceea ce va stimula operatorul câştigător să ofere servicii în zonele rurale“, a spus Dan Georgescu, preşedintele ANRCTI. Cu alte cuvinte, cu mai puţini bani se va putea crea o reţea care să acopere zone foarte mari.

Fiscalitatea bate economisirea

Statul prefera sa perceapa impozite in loc sa incurajeze economisirea voluntara.

Soldul total al creditelor acordate populatiei (lei si valuta) era de 71,5 miliarde lei in decembrie 2007, in timp ce depozitele persoanelor fizice insumau doar 67,3 miliarde lei. Pe de alta parte, averea financiara a populatiei este concentrata in numerar, depozite bancare si actiuni, in vreme ce politele de asigurare de viata
detin o pondere nesemnificativa. Asta in conditiile in care BNR considera ca asigurarile de viata au un potential deosebit pentru cresterea economisirii, ele reprezentand, in UE, aproximativ 28% din activele financiare ale populatiei.
In aceste conditii, reintroducerea deductibilitatii fiscale a primelor de asigurare de viata ar fi un lucru firesc, mai ales ca pensiile facultative - produse
similare - se bucura deja de aceasta facilitate. Guvernantii prefera insa sa redistribuie romanilor bani stransi din impozite decat sa-i incurajeze sa economiseasca pe cont propriu bani sanatosi, neinflationisti.

Cronica unor deductibilitati anulate
Discutia despre deductibilitatea primelor de asigurare de viata a aparut odata cu aprobarea Legii 32/2000 privind activitatea de asigurare. Articolul 43 din lege prevede, pe de o parte, ca „sunt scutite de impozite si taxe primele de asigurare si reasigurare, precum si comisioanele aferente acestora“ si, pe de alta parte, ca „primele de asigurare si reasigurare sunt cheltuieli deductibile fiscal“. Asadar, legiuitorul a luat in considerare deductibilitatea primelor de asigurare, atat din perspectiva impozitului pe salariu (pentru persoanele fizice), cat si din impozitul pe profit (pentru cele juridice).
Aceste facilitati fiscale au ramas insa in vigoare un timp extrem de scurt, doar pana la inceputul anului fiscal 2002. Pozitia adoptata de ministrul finantelor publice, prin actele normative emise ulterior, a fost de a nu recunoaste deductibilitatea fiscala a primelor de asigurare. Astfel, prin Ordonanta de Guvern nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, intrata in vigoare de la 1 ianuarie 2002, s-a abrogat articolul 43 alineatul (1) din Legea asigurarilor referitor la scutirea de impozit a primelor de asigurare si a comisioanelor pentru persoanele fizice. Apoi, prin Legea 414/ 2002 privind impozitul pe profit, intrata in vigoare la 1 iulie 2003, s-au abrogat si prevederile articolului 43 alineatul (2) din respectiva lege, care stipulau deductibilitatea fiscala a primelor de asigurare in cazul persoanelor juridice.

Economia e lipsita de capital
„Cel mai probabil, majoritatea celor care nu consuma pana la ultimul leu fiecare salariu ar fi deschisi ideii de a economisi sistematic o suma oarecare intr-o forma de asigurare ce aduce beneficiul unei reduceri de impozit“, a declarat, pentru SFin, directorul general al Fincop Broker de Asigurare, Romeo Jantea, fost sef al BCR Asigurari
. Potrivit acestuia, o astfel de masura ar ajuta la cresterea PIB. „Prin desfasurarea normala a ciclului economic, banii economisiti, plasati de societatile de asigurari pentru a obtine un randament financiar, ar ajunge din nou in circuitul investitiei de capital-productie-consum si ar stimula cresterea economica“, spune Jantea.

Statul nu economiseste, ci redistribuie!
Jantea a mai spus ca orice forma de economisire are un efect de reducere a inflatiei, prin amanarea consumului. El considera ca bugetul de stat ar avea de pierdut in privinta impozitelor pe veniturile populatiei si pe consum, dar, in schimb, s-ar crea un potential de impozitare a profitului firmelor din circuitul economic mentionat mai sus. „Pe termen scurt, bugetul ar pierde, insa ar castiga mai mult la sfarsitul ciclului economic alimentat cu banii economisiti prin asigurari si plasati din nou in economie“, subliniaza Jantea.
De aceeasi parere este si directorul general adjunct al ING Asigurari de Viata, Cornelia Coman, care a spus ca reintroducerea deductibilitatii primelor de asigurare de viata ar fi de bun augur, mai ales pe segmentul asigurarilor de grup. „Produsele de asigurare de viata reprezinta o solutie la nevoia de protectie existenta in Romania. Pentru a fi si o solutie la indemana fortei financiare a romanilor, este necesara obtinerea de facilitati fiscale, de care ar beneficia atat consumatorii, cat si economia, care va creste in urma investirii economiilor pe piata de capital“, considera Coman.

Concurenta nu are obiectii
Unii adversari ai acordarii de facilitati fiscale la achizitionarea de polite de asigurari de viata sunt de parere ca o astfel de masura ar acorda un avantaj competitiv incorect asiguratorilor de profil. In acest sens, reprezentantii Consiliului Concurentei au declarat pentru SFin ca, din perspectiva regulilor de concurenta, stabilirea unor reguli fiscale pentru activitatile desfasurate pe o anumita piata nu conduce, din punctul de vedere al regulilor antitrust, la afectarea mediului concurential, daca masura fiscala se aplica in mod nediscriminatoriu tuturor agentilor economici concurenti pe acea piata.
„Avand in vedere caracteristicile serviciilor oferite, societatile care activeaza pe piata asigurarilor de viata nu se afla in concurenta cu societatile care furnizeaza asigurari generale. In aceste conditii, consideram ca introducerea deductibilitatii fiscale a primelor de asigurare de viata nu este susceptibila sa afecteze mediul concurential“, spun cei de la Concurenta.

Facilitatile s-au volatilizat una cate una
Varianta 2004 a Codului Fiscal prevedea ca primele achitate de proprietarii de imobile pentru asigurarea locuintelor se numarau pe lista deducerilor fiscale acordate de stat. In anul imediat urmator insa, modificarile aduse Codului Fiscal au anulat aceste deduceri. In 2005 a fost eliminata si deductibilitatea cheltuielilor realizate de persoanele fizice pentru achizitia de asigurari private de sanatate
, facilitatea ramanand valabila doar pentru angajatori. Guvernantii au justificat masura desfiintarii respectivelor facilitati fiscale prin necesitatea de a compensa scaderea veniturilor bugetare, generata de introducerea cotei unice de impozitare de 16%.
Ulterior, in vara lui 2006, s-a reintrodus deductibilitatea fiscala a cheltuielilor cu asigurari private de sanatate si pentru persoane fizice, in limita a 200 euro anual. La dezbaterile din Comisia de buget-finante a Camerei Deputatilor, reprezentantii Ministerului Finantelor au respins o propunere care viza legiferarea deductibilitatii fiscale si pentru primele de asigurare de viata.

Iliescu a ramas pe acoperisul PSD

Batrinul cotoi politic Iliescu s-a mai jucat o data cu soborul de soareci flaminzi ai PSD, in aparenta ca sa-l scoata in fata pe Adrian Nastase. A tinut la Consiliul National unul dintre cele mai stinga discursuri ale lui. Un discurs in care i-a pus pe coji de nuca pe baronii care pe el l-au lasat fara scaunul
de presedinte al partidului, iar pe Nastase l-au trimis la munca de jos, fara preaviz. (Nu uita batrinul activist, si daca ar mai putea nu i-ar ierta el pe multi.) I-a intaritat cu o abilitate de vechi combatant al luptei de clasa pe moflujii din partid, cei care jelesc dupa functiile si functiutele pierdute la stat, ca si pe orgoliosii fara venituri suplimentare care vad cum perspectiva intoarcerii la putere a PSD se tot indeparteaza. Ce ironie, totusi, omul de stinga, cu vechea sa reputatie de persoana cinstita, care a pierdut puterea in partidul pe care l-a creat, invins de Mircea Geoana, i-a mai facut culoar o data lui Adrian Nastase, cel care s-a imbogatit ca om politic.

Ce l-a facut pe Iliescu sa mai joace o data pe mina celui pe care il invinuia semitransparent ca ar fi un promotor al capitalismului de cumetrie, cind el era presedinteal Romaniei, iar Nastase premier? Certitudinea lui ca PSD a intrat in desuetudine politica si ca, daca viitorul partidului e tot mai problematic, trebuie „sa faca totul” pentru a-si asigura o batrinete activa si bagata in seama pe prima scena a spectacolelor pe care le ofera crema partidului pentru sustinatorii si membrii care i-au mai ramas. Ion Iliescu stie mai bine decit toti comentatorii politici care il toaca marunt, ca in rolul de fost presedinte al Romaniei are un palmares care ii asigura o posteritate mai mult decit discutabila. Asa ca se agata de un etern prezent, cu experienta lui de cotoi politic al carui ultim ideal e sa nu cada de pe acoperis.

Marele mobil al discursului pe care l-a tinut Iliescu in sprijinul lui Nastase a fost acela de a-i contracara pe cei care il considera pe el insusi un produs
expirat. Si pentru a dovedi ca el e si azi in termen de garantie, „papasa” a pompat energic in Adrian Nastase, desi sint convins ca, in singuratatea lui, Iliescu e pe deplin lamurit ca fostul lui pupil politic e chiar mai expirat decit el insusi.

Un partid cu minţile-n cap

runtaşii PD-L sunt mai emoţionaţi acum decât însăşi Elena Băsescu .

Sunt sigur că pre­şe­dintele Traian Bă­­sescu nu a impus Partidului Democrat-Liberal alegerea fiicei sale, Elena, ca lider al organizaţiei de tineret. Cred că nici Elena Băsescu nu a căutat să impună o asemenea alegere în partid, folosindu-se de influenţa tatălui său.

Nu o cunosc personal pe Elena Băsescu, dar de la colegii din presă care o cunosc am aflat că este o fată cu mult bun-simţ. Repet, nu cred că ea ar fi putut să facă aşa ceva. Asta nu înseamnă însă că organizaţia care îl are ca lider informal pe Traian Băsescu nu are nicio problemă. Are.

Presiunile la care a fost supus Bogdan Boza, contracandidatul Elenei Băsescu la congresul tinerilor PD-L-işti, sunt cât se poate de reale. Iar problema partidului îşi are originea în boala românească a subalternului-preş, a lui „trăiţi, şefu’", a supunerii faţă de tătuc.


Sunt încredinţat că frun­taşii PD-L aşteaptă cu mai multă emoţie dez­­nodământul congresului de cât însăşi fiica pre­şe­dintelui. Dorinţa lor ca lucrurile „să iasă bine" este, probabil, mai mare decât cea a Elenei Băsescu de a ajunge şef al organizaţiei de tineret.

Pentru că frica activului de partid faţă de ce ar putea spune sau doar gândi "şeful" este cu mult mai intensă decât dezamăgirea pe care ar încerca-o Elena Băsescu, în cazul în care ar pierde alegerile. Pentru partid, pentru "noi şi-ai noştri", este mai bine ca totul să decurgă conform planului. Iar cei care l-ar putea perturba trebuie sfătuiţi/convinşi/forţaţi să-şi bage minţile-n cap.

Preşedintele Băsescu nu le-a cerut nimic, dar ei îi vin în întâmpinare. Boza devine astfel mai periculos pentru liderii partidului decât pentru tânăra Elena Băsescu. Fiica preşedintelui are nevoie de un contracandidat, pentru ca alegerea ei să fie mai credibilă.

Partidul însă, n-are nevoie de com­pli­caţii.


Boala nu e nouă. Supunerea şi conformismul au fost exersate pe plaiurile noastre şi înainte de venirea comuniştilor, dar, cu siguranţă, au fost duse la perfecţiune sub Nicolae Ceauşescu. Atunci au luat formele cele mai aberante. Să nu ne facem iluzii: nici cultul personalităţii, nici distrugerea Bucure­ştiului, nici înfometarea populaţiei nu ar fi fost posibile fără activiştii din eşaloanele unu, doi şi trei, autotransformaţi în preşuri. Greu de crezut că Ceauşescu le-a cerut primul celor din jurul său să se comporte astfel.

Mai curând, iniţiativa a venit chiar de la cei de jos. În definitiv, ei sunt cei care, încet-încet, l-au făcut pe cizmar să se creadă geniu. Desigur, orice ar fi, astăzi nu se mai pot repeta aberaţiile erei ceauşiste. Dar fie numai şi menţine­rea unor moravuri amintind de acele vremuri constituie un semnal cât se poate de prost.

Kosovo şi noua cruciadă

Declararea independenţei Kosovo a surprins „opinia publică“, dar şi pe analiştii politici pe nepregătite."

Declararea independenţei Kosovo a surprins „opinia publică“, dar şi pe analiştii politici pe nepregătite. Şi au reacţionat, ca şi în alte dăţi, totalmente haotic. Datorită şi unei campanii
sârbeşti extrem de eficiente, miza s-a mutat imediat în plan sentimental-religios. „Trebuie să-i sprijinim pe sârbi, că sunt ortodocş i ca şi noi. Trebuie apărată ortodoxia! Intră musulmanii în inima
Europei“ au fost lozincile lansate.

Poate nu degeaba, Constantin Rădulescu Motru, într-o tipologie a sufletului neamului românesc, spunea că românul este religios „de ochii satului. Cam tot din aceeaşi cauză este şi naţionalist. Cu religiunea merge până la evlavie. Se poate să uite el de Dumnezeul părinţilor săi?! (...) Românul este religios, dar pe câtă vreme vede pe toată lumea că este religioasă. Rar excepţiile la care religiozitatea să fie pornită din fundul inimii“.

În Serbia, situaţia la nivel psihologic este aceeaşi, principalul rol avându-l Biserica Ortodoxă Sârbă. Episcopul sârb al Kosovo, Artemije, a declarat că Serbia ar trebui să îşi mobilizeze forţele armate, să declare Kosovo „teritoriu ocupat“ şi să cumpere arme de la Rusia pentru a-l recuceri. „Să invităm Rusia şi alte ţări să trimită armata în Serbia şi să trimită voluntari pentru a ne ajuta în lupta noastră dreaptă“, a mai declarat episcopul. Revolta ierarhului sârb poate fi îndreptăţită, Kosovo fiind considerat un loc sfânt de sârbi, dar invitarea Rusiei şi a altor ţări în conflict aduce a nouă cruciadă, a Jihad ortodox. Se pune că Biserica sârbă apără idealul naţional. N-ar fi nimic rău în asta, dar n-am auzit niciodată de la ierarhii sârbi din Kosovo vreo chemare la împăcare, la respect faţă de albanezi.

„Este ciudat, dacă nu uluitor faptul că acum Biserica Ortodoxă Sârbă ajunge să joace un rol atât de important. Iugoslavia i-a sprijinit şi instruit timp de mulţi ani pe teroriştii palestinieni (sub masca asistenţei celor din ţările nealiniate), iar acum masca de apărători ai creştinismului nu stă aşa de bine“, susţine Tiberius Puiu, specialist în spaţiul ex-iugoslav.

Caracterul profund naţionalist sârbesc al acestei Biserici este confirmat şi de faptul că, deşi după anul 1929, după instaurarea dictaturii regale, nu se mai foloseau adjectivele „sârb“, „croat“ sau „sloven“, ci acela de „iugoslav“, iar Biserica Ortodoxă Sârbă, deşi îngloba locuitori din regiunile croate sau macedonene, nu s-a numit Biserica „Iugoslavă“. Astfel, a constituit un exemplu unic printre Bisericile Ortodoxe, denumirea ei nefiind aceeaşi cu cea a statului.

Sute de ani, Biserica sârbă a exarcerbat filetismul, termen care înseamnă identificarea religiei cu naţionalitatea. Biserica sârbă a fost cea care a impus dezna- ţionalizarea vlahilor (românilor) din Timoc. Cu toate că aici sunt mai multe mănăstiri ctitorite de domnitori valahi, acest lucru este trecut sub tăcere.

Tot Biserica sârbă a impus, în regiunea Timocului, o listă de nume care pot fi acordate copiilor. Episcopia ortodoxă română, înfiinţată în 2001, nu este nici astăzi recunoscută, deşi sârbii ne flutură steagul la Belgrad. O fac conjunctural...

Războinici de şedinţă

Aş fi râs privind imaginea celor patru cavaleri ai Veselei Figuri cu mâinile pe sus, dacă nu m-aş fi cutremurat uşor – voi trăi din nou începând cu 2008 într-o ţară cu un partid prezidenţial la putere şi dictatură personală. Traian Băsescu şi PD-L pot fi liniştiţi – PSD-ul pe care l-am văzut aseară nu poate aduce voturi mai multe decât are acum şi nici nu se gândeşte să câştige alegerile.

Dl. Mircea Geoană se agaţă cu disperare de poziţia de preşedinte al Partidului, oricât de goală de miez ar deveni această funcţie umplută fiind cu persoana d-sale şi oricât de jos ar ajunge PSD în sondaje.

Dl. Ion Iliescu trăieşte acum metafizica pură a puterii: un PSD aflat în opoziţie, cu grupări Geoană, Năstase şi altele bătându-se între ele, îi convine de minune ca să se aşeze în rolul Tovarăşului înţelept vorbind de la prezidiu, rol care îi îmbunătăţeşte ritmul cardiac, îi fluidizează tranzitul intestinal, îi creşte tonusul general.

Bancul serii a fost nu porcografia penibilă a lui Geoană, ci zicerea lui Adrian Năstase: „N-am venit să mă răzbun”... dublată de privirea plină de o bunătate creştină dătătoare de fiori. Nu cred că dl. Năstase se gândeşte atât cum să-l bată pe Băsescu, cea mai violentă exprimare antiBăsescu având un caracter fructifer – să tăiem pepenele de la vrej! –, cât cum să le strângă mâinile cu uşa colegilor care l-au ras în Noaptea cuţitelor lungi de la Hotel Confort. Dacă ar accepta o poziţie de plan doi, de „creier”, de eminenţă roz, dl. Năstase, politician versat, ar putea fi de folos PSD – dar caracterul nu-i va permite asta niciodată. Cât despre Dan Mircea Popescu...

Cel mai semnificativ fenomen politico-mediatic din ultima vreme a fost victoria la audienţă TV a d-lui Valentin Stan vorbind, sau mai exact zbierând, despre Traian Băsescu, asupra lui Traian Băsescu însuşi. Publicul a ales convulsiile la limita epilepsiei, insultele, rânjetele sardonice, melodiile izvorând din laptop
cu care îşi garniseşte diatribele logice sau aberante dl. Stan, fiind mai puţin curios să audă totuşi ce zice şi înjuratul Băsescu, preşedinte.

Aşa cum merge astăzi politicoşoul românesc, până să se bată cu Băsescu, Adrian Năstase ar avea mari probleme în faţa unor Vanghelie sau Prigoană, ca să nu mai vorbim de dl. Valentin Stan.

Opţiunea din spatele victoriei de şedinţă a PSD de aseară a fost în planul combinagelii care să le asigure o bucată de putere după ce vor ieşi pe un preţios loc doi: cu PNL şi UDMR sau cu PD-L şi UDMR. Deocamdată a câştigat varianta cu liberalii.

România în sfârsit s-a desteptat

Momentul Kosovo poate fi pentru România începutul unei constructii
europene de înalta clasa si cu beneficii imense daca se mentine aceasta strategie stralucita. Este pentru prima oara de la ultimele alegeri când tandemul Basescu-Tariceanu este capabil sa joace o carte
mare, cu inteligenta si aplomb, fara sa esueze lamentabil. Venirea lui Tadic la Bucuresti înainte sa viziteze Moscova arata ca partea progresista a Serbiei întelege foarte clar subtilitatea si maturitatea Uniunii Europene în încercarea ei de a-i oferi un spatiu în comunitate. Faptul ca România nu a recunoscut independenta provinciei întareste si mai mult premisele ca tara noastra sa devina un mediator important în vederea integrarii fostei republici iugoslave în lumea democratica. Astfel, visul lui Constantinescu de a ajunge lider balcanic poate deveni realitatea vazuta prin ochii aiuristici ai lui Base, iar anvergura diplomatica a lui Nastase sa capete un contur precis în politica guvernului condus de Tariceanu. Ma rog, pe noi, posibilele frustrari ale celor care au început acest proces fata de Serbia ne intereseaza mai putin spre deloc, însa nu poate decât sa ne bucure ca, în sfârsit, ne prezentam si noi în fata lumii întregi cu aura unui stat puternic, coerent si pozitionat atât de strategic în zona, încât nu mai poate fi neglijat. Poate parea cinic ca profitam mereu de pe urma unor consecinte externe (am intrat în NATO si UE dupa escaladarea terorismului), dar e foarte important ca stim sa profitam de conjuncturile favorabile. Nu stiu cum se face, dar, daca la politica externa ne cam pricepem si istoria ne sta marturie, pe plan intern o lungim la nesfârsit cu lipsa de viziune si coerenta. Sa fie asta blestemul lui Ceausescu? Poate, dar nu cred ca fatalismul ne poate trezi din amorteala, ci vointa fiecaruia dintre noi de a ne reindragosti de România. Daca vom iubi cu adevarat aceasta tara, ne vom lupta si chiar ne vom sacrifica pentru a-i reda lumina si demnitatea. Traversam un moment extrem de favorabil. Trebuia doar sa strângem rândurile si sa deschidem larg ochii. Europenii vor pompa fonduri imense în tara. Depinde de noi pe cine alegem sa-i administreze! România nu mai poate fi dezbinata, desi multi încearca, aruncând UDMR-ul într-un joc cu iz de kazacioc!

Romania sub presiunea Kosovo

Nu au trecut doi ani de cand publicam, in paginile acestui ziar, un foarte lung interviu cu pastorul Tokes, actual europarlamentar trimis de Romania la Bruxelles. Afirma Lazlo Tokes inca de atunci ceva uluitor care, daca politicienii nostri ar fi avut un minimum de profesionalism, ar fi trebuit sa reactioneze imediat. La fel ca si serviciile de informatii despre care am auzit spunandu-se ca ar avea ca scop protectia tarii impotriva amenintarilor externe si interne.

Tokes spunea ca propune Romaniei solutia palestiniana "teritorii contra pace", cerand, in schimbul unei paci sociale in Romania, recunoasterea autonomiei tinutului Secuiesc, precizand ca ar fi vorba despre un teritoriu de 14.000 km. Reluam informatia, cu toate ca urmarile previzibile vor fi determinate de aceeasi indiferenta a opiniei publice si a politicienilor. Numai ca, atunci cand a fost rostita prima oara, afirmatia lui Tokes nu putea sa spuna ceva decat celor care, in fundalul jocurilor internationale, pregateau cu osardie independenta provinciei Kosovo, acest mic grup de jucatori stiind foarte bine care aveau sa fie efectele bulgarului de zapada care a inceput deja sa se rostogoleasca dinspre Pristina spre cele mai nebanuite, inca, zone ale Europei si ale lumii.
Acum, afirmaTia respectiva ar trebui sa inspaimante in contextul in care liderii celor doua partide ale minoritatii maghiare din Romania au salutat entuziast miscarea din Kosovo, stiind ca cine nu va sustine imediat principiul autonomiei Tinutului Secuiesc, risca sa piarda major tocmai intr-un an electoral. Ar trebui sa inspaimante la modul cel mai serios si asa-zisa confuzie care apare din ce in ce mai des in ultimele saptamani in comentariile unor politicieni majori de pe scena internationala care vorbesc nu despre un oarecare tinut Secuiesc, ci, atentie, despre Problema Transilvaniei. Posibil sa fie o extensie datorata lipsei de cunoastere a detaliilor. Dar, cel mai probabil, confuzia trimite in alta parte, spre o alta miscare, spre o alta posibila dezvoltare tragica dintr-un scenariu international post-Kosovo.
Afirm acest lucru deoarece, daca toata lumea pare a fi acum de acord asupra faptului ca afirmarea independentei Kosovo a creat deja un precedent foarte periculos in relatiile internationale, reflectoarele lumineaza mai putin cealalta dimensiune a acestui joc iresponsabil. Precedentul Kosovo este esential pentru argumentatia tuturor celor care se opuneau, este adevarat cu dintii stransi, dar in tacere, principiului fundamental pe care s-a bazat sistemul
de relatii internationale dupa cel de-al doilea razboi mondial: recunoasterea si respectarea frontierelor si, subsecvent, prin intermediul ONU, crearea de bariere impotriva unor miscari separatiste care ar fi putut reaprinde conflicte de mare intensitate.
DacA diplomaTia romaneasca face acum greseala impardonabila de a mai lasa sa fie evocata inexistenta problema a Transilvaniei, riscam sa ne trezim in fata unei situatii extrem de grave pe care este posibil sa nu o mai putem gera de unii singuri. Transferul de la nivelul initial al problemei tinutului Secuiesc la cel superior si mult mai amplu al Transilvaniei in integralitatea sa, pare deja sa intereseze, sau sa ingrijoreze, sau ambele deopotriva, lideri politici ca Vladimir Putin. El insusi aflat in foarte delicata situatie de a-si ajuta prietenii sarbi (reconfortati oarecum de uriasul argument de securitate energetic reprezentat de participarea lor la South Stream), dar si de a decide daca va raspunde cererilor de independenta formulate de liderii din Abhazia si Osetia de sud. Modificand astfel frontierele Georgiei. Implicit, rationamentul sau, dar si al altor lideri politici din lume, cuprinde insa si scenarii pentru situatia in care ar trebui sa raspunda intr-o maniera dura unor intentii separatiste pe propriul teritoriu.
Romania are, doreste sa aiba, isi imagineaza macar asemenea scenarii de raspuns? Cat timp credem ca mai avem la dispozitie?

Elena Băsescu este noul secretar general al Organizaţiei de Tineret PD-L

Elena Băsescu a fost aleasă secretar general al Organizaţiei de Tineret PD-L, cu 377 de voturi pentru şi doar 6 împotrivă. Bogdan Boza, principalul său contracandidat, a obţinut doar 2 voturi pentru şi 381 împotrivă, iar Călin Cosmin Petruţ a însumat 4 voturi pro şi 379 contra.

Bogdan Boza a declarat că nu va contesta alegerile şi că îi doreşte Elenei Băsescu succes în a demonstra că va fi un tânăr politician competent. Acesta nu s-a gândit până acum să părăsească partidul în cazul unei înfrângeri şi a declarat că stă la dispoziţia Biroului
Permanent pentru noi sarcini în partid.

Elena Băsescu a absolvit Facultatea de Relatii Economice Internaţionale din cadrul Universităţii Româno-Americane, iar apoi a studiat economia într-un centru universitar din Statele Unite. În prezent, mezina preşedintelui îşi continuă studiile cu un master în cadrul SNSPA.

Timp de doi ani a lucrat ca şi consultant marketing
. A declarat în mai multe rânduri că este tentată de o carieră politică şi, drept urmare, în 2005 s-a înscris în organizaţia de tineret a PD sector 1. După o lună a fost numită secretar executiv.

În ultimii ani, presa a mediatizat mai mult apariţiile ei ca fotomodel. Dacă în urmă cu trei ani, nici nu se gândea că ar putea face carieră în politică, în ultimele luni Elena Băsescu s-a implicat tot mai mult în viaţa partidului. Fiica preşedintelui intenţionează să se înscrie şi în cursa pentru alegerile parlamentare.

Vila din padure

Proiectul de Cod silvic, aflat in prag de vot final la Camera Deputatilor, deschide largi perspective constructiilor in padurile private. Daca Senatul a adoptat unele prevederi destul de limitative in domeniu, un amendament al deputatilor PSD da liber la vilele din paduri. In aceste conditii, cele mai expuse vor fi suprafetele verzi din jurul oraselor. Acestea au toate sansele sa dispara in viitorul apropiat, cu toate implicatiile de ordin social si ecologic.
De cativa ani, autoritatile, dar si simpli silvicultori discuta pe marginea unui nou Cod silvic, care sa raspunda cerintelor actuale ale padurii, in conditiile in care o treime din fondul forestier a fost retrocedat proprietarilor. Autoritatile s-au plans ca padurile au fost devastate de taieri abuzive, cele mai afectate fiind cele din proprietatea privata. Mai mult, la defrisare au contribuit direct chiar proprietarii, au sustinut mereu autoritatile care s-au declarat neputincioase in fata dezastrului produs
pe Valea Trotusului, unde pamantul a luat-o la vale din cauza taierilor excesive facute pe terenurile private. Ultimul exemplu este alunecarea de teren din Sinaia, unde mai multe case au fost afectate in urma taierii copacilor ca sa se faca loc altor vile. Pe de alta parte, tot autoritatile se plang de lipsa spatiilor verzi din orase, Bucurestiul fiind unul dintre cele mai afectate. Cea mai "verde" parte a capitalei este zona de nord, cu celebra padure Baneasa, unde deja au inceput sa apara vile, unele chiar vecine cu animalele din Gradina Zoologica.
O initiativa marca PSD
Toate aceste lucruri nu au impiedicat parlamentarii sa propuna o noua forma de Cod silvic, mult mai permisiv cu vilele din padure. Daca acum se permite sa se ridice in padure numai constructii
pentru personalul de paza (n.r. - totusi forma mascata de casa de locuit), dar pe o suprafata limitata, noul act normativ deschide calea constructiilor la lumina. Vor fi permise constructii pentru "structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, unitati de cult, obiective sociale, sportive si medicale, constructii hidrotehnice de interes local, surse de apa potabila; locuinte sau case de vacanta, numai in fondul forestier proprietate privata (...)". Senatorii au fost putin mai restrictivi, si au permis vile, inclusiv curtea, pe maximum 5% din proprietate, dar nu mai mult de 200 mp. O propunere de la Camera Deputatilor (n.r. - Camera decizionala) a marit curtea si vila la 500 mp, fara nici o alta conditie privind suprafata proprietatii. De remarcat ca propunerea, aprobata de toti membrii Comisiei de specialitate, apartine in exclusivitate PSD. Initiatorii sai sunt deputatii social-democrati Ion Dumitru, Ioan Munteanu, Filip Georgescu, Vasile Mocanu, Ioan Stan, Ioan Mocioalca, Liviu Timar si Constantin Tamaga, toti provenind din cele mai mari si puternice bazine forestiere ale tarii. Mai mult, doi dintre deputatii care au promovat amendamentul, Ion Dumitru si Filip Georgescu, sunt fosti sefi ai Regiei Nationale a Padurilor. Propunerea lor va permite ca zonele verzi de interes, precum Baneasa, sa fie lotizate si vandute in parcele de 500 mp, suprafata suficienta pentru o casa.
Despre modul in care se pot dezvolta statiunile turistice, prin realizarea de noi spatii de cazare, nu se pune nici o conditie, care sa tina seama si de functia sociala si ecologica a padurilor. Totul este la liber.
IPS Pimen, in razboi cu BERD
Pe langa noul Cod silvic, cu iz imobiliar, padurea este vizata si de investitorii straini interesati de lemnul romanesc. Un studiu, comandat de catre Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare unui institut austriac, arata ca volumul de masa
lemnoasa ce poate fi recoltata, anual, poate creste cu 50%, de la aproape 20 milioane mc in prezent, la circa 30 milioane mc, in cazul in care ar scadea varsta de taiere a copacilor.
BERD a facut solicitarea reprezentantilor Ministerului Agriculturii si ai Romsilva de majorare a cotei de masa lemnoasa ce poate fi exploatata, la un seminar ce a avut loc la Sinaia, in perioada 7-8 februarie 2008. IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, a condamnat intentia institutiei bancare si a trimis o scrisoare deschisa de protest autoritatilor. Inaltul prelat a atras atentia asupra consecintelor dezastruoase asupra padurii si a economiei, in ansamblu, in cazul in care s-ar permite taierile excesive de padure. De altfel, IPS Pimen considera ca interventia BERD vizeaza apararea intereselor firmelor straine, in Bucovina fiind deja prezente doua companii, Schweighoffer si Egger, care si-au construit fabrici impresionante langa Radauti si care au nevoie de cantitati insemnate de lemn pentru prelucrare. "Dupa 10 ani, sau chiar mai putin, oare romanii vor mai avea ce taia pentru nevoile interne si, nu in ultimul rand, pentru obtinerea surselor financiare necesare ingrijirii padurii sau pentru acoperirea cheltuielilor mai sus-amintite se va recurge la un imprumut la Banca Mondiala prin mijlocirea BERD-ului?", intreaba IPS Pimen in scrisoarea sa. "Apelez la autoritatea pe care o aveti, politica sau profesionala in domeniul silviculturii, sa apreciati si sa decideti calauziti de constiinta raspunderii ce o aveti fata de indatorarea ingrijirii, folosirii, pastrarii si ocrotirii unui bun national, indiferent de proprietarul acestui bun; padurea trebuie mai intai ingrijita si ocrotita si apoi taiata la vremea, varsta ei legiuita, taiata in regim silvic pentru a nu tulbura echilibrul ecologic", se arata in scrisoarea IPS Pimen.
Oficializarea defrisarii
Reprezentantii Ministerului Agriculturii, autoritatea centrala in domeniul silvic, se apara sustinand ca vilele nu vor napadi padurea, pentru ca "proprietatea forestiera nu poate fi divizata sub limita de un hectar". Pentru aceasta prevedere legala sunt solutii juridice, care nu impun divizarea proprietatii, dar care permit constructii in padure. In plus
, proiectul de Cod silvic nu are nici o prevedere care sa se aplice in cazul in care un proprietar are mai putin de un hectar. Pentru acesta nu exista nici o opreliste sa-si lotizeze padurea si sa o vanda.
"Scoateri de padure din fondul forestier national oricum se intampla", a declarat Istvan Toke, secretar de stat in Ministerul Agriculturii, care este autoritatea centrala in domeniu.
"La inceput nu am fost de acord cu cresterea suprafetei de padure ce poate fi alocata pentru constructii. Dar a fost avizata o alta prevedere in noul Cod silvic, prin care se prevede ca suprafete mai mici de un hectar de padure nu pot fi impartite intre mostenitori. In aceste conditii, masura de majorare a suprafetei ce poate fi scosa din fondul forestier nu va afecta foarte mult padurile", a spus Toke. El a precizat ca "scoaterile vor fi foarte drastice". In locul padurii desfiintate va trebui sa fie pusa in loc o suprafata de trei ori mai mare, iar taxele pentru scoaterea terenului din fondul forestier vor fi insemnate. "Se poate ajunge si la taxe de 300 miliarde de lei vechi pentru un hectar", a spus Toke. Secretarul de stat a adaugat ca noul Cod silvic va fi completat cu mai mult de 25 de acte normative subsecvente, de la legi ordinare, la ordine de ministru.
Apel pentru padure
Federatia pentru Apararea Padurilor (FAP) cere parlamentarilor sa aprobe modificarile propuse de sindicalisti in proiectul de Cod Silvic pentru salvarea padurilor, apreciind ca in forma actuala acesta este o "lege contrara intereselor padurii si tarii". FAP apreciaza ca in forma actuala, proiectul de Cod silvic "permite distrugerea padurilor din zonele limitrofe localitatilor sau din zonele de interes turistic", creand posibilitatea ca scoaterile din circuitul forestier pentru constructii de case sau vile sa se faca, practic, fara restrictii. "Singura restrictie, prevazuta in proiectul de Cod silvic - ca scoaterile din fondul forestier sa nu depaseasca 500 de metri patrati - este inutila in situatia in care un proprietar isi va vinde padurea pe loturi de 500 de metri patrati", a declarat presedintele Federatiei, Marian Stoicescu.

PSD-ul lui Năstase a învins PSD-ul lui Geoană

Lui Adrian Năstase nu i-au murit lăudătorii. Doar au stat în subteran în ultimii ani. Ieri, după ce s-a anunţat rezultatul votului la Consiliul Naţional (418 pentru Năstase, 202 pentru Dan Mircea Popescu), au ieşit cu zecile, ca ciupercile după ploaie, să-l îmbrăţişeze, să-l sărute şi să-i spună că au fost alături de el în tot acest timp cât a făcut tuşa în partid. Sala a scandat, ca în urmă cu trei ani, „Năs-ta-se, Năs-ta-se”, iar Mircea Geoană s-a pliat de voie, de nevoie entuziasmului general, îmbrăţişându-l pe cel victorios. „Fraţilor, suntem în bună rânduială”, i-a asigurat Geoană, de pe scenă, pe colegii săi din sală, încercând să-şi scuture de pe umeri eşecul usturător pe care l-a înregistrat odată cu revenirea tandemului Iliescu-Năstase la conducerea partidului.

De altfel, la şedinţa de ieri, Ion Iliescu a luat în văzul tuturor frâiele partidului în mână. L-a readus pe Năstase la masa
deciziilor, susţinându-i candidatura şi mobilizând voturi în favoarea acestuia. A îngropat moţiunea de cenzură pe care Mircea Geoană avea de gând să o anunţe. Şi a decis că, de azi, din conducerea centrală vor face parte Dan Mircea Popescu şi Alexandru Athanasiu, cu rang de vicepreşedinte. În faţa elanului lui Ion Iliescu, nimeni n-a mai stat să comenteze evidenta încălcare de statut. Altădată Biblia lui Ion Iliescu, statutul spune că funcţiile respective sunt alese numai în cadrul unui congres.

Învingătorul Năstase a anunţat că va opera „o departajare clară a atribuţiilor în partid” şi a promis că nu se va răzbuna pe cei care, acum doi ani, l-au decapitat în celebra noapte a cuţitelor lungi de la Hotel Confort. Consiliul Naţional a fost şi un bun prilej pentru ca pesediştii să se întreacă în discursuri „memorabile”.

Năstase pofteşte la pepenele de la Cotroceni

Luaţi împreună, cei doi candidaţi la şefia CN, Adrian Năstase şi Dan Mircea Popescu, au ţinut un discurs gonflabil. Năstase a umflat vorbele şi logica până la rupere, glosând pe marginea expresiei „Frica păzeşte pepenii”. A forţat logica, dar a obţinut aplauze la scenă deschisă. „Traian Băsescu guvernează prin frică. Nu este un mare om politic. Dacă este adevărat că frica păzeşte pepenii, înseamnă că Traian Băsescu este cel mai mare pepene din România de azi (...) Să deconectăm pepenele cel mare de la vrej”. Năstase a promis că, de se va întoarce, nu se va răzbuna, nu va bloca modernizarea partidului şi nu se va ascunde de DNA, ci va câştiga alegerile.

În partea sa de discurs, Dan Mircea Popescu a dezumflat sala: a părut foarte nemulţumit că trebuie să iasă „în lumina reflectoarelor”, după atâţia ani în care a stat „modest, fără zgomot”, în banca lui. Luarea de cuvânt a părut să-l obosească peste măsură, drept care a şi încheiat-o repede, nu înainte de a medita asupra vieţii în general şi a vieţii de partid în special: „În viaţă sunt multe alegeri de făcut. În partid, nu se poate fără să alegi. A fi liber înseamnă a alege”.

Geoană s-a dat peste cap să distreze sala

Şi discursul lui Mircea Geoană a fost moartea pasiunii. S-a străduit să atace puterea cu glume nereuşite, care n-au amuzat pe nimeni. Momentul cel mai jenant a fost ceea ce Geoană gândea că va fi punctul culminant al speech-ului. „Ştiţi care e singura lege care funcţionează în România? Legea gravitaţiei. Şi asta este o monedă de un leu. Iată cum o ia leul la vale”. Şi Geoană a scos din buzunar o hârtie de 1 RON căreia i-a dat drumul dintre degete. „Aia nu-i o monedă, aia e o bancnotă”, au vociferat câţiva. Nimeni n-a râs, nimeni n-a aplaudat.

Mircea Geoană a perseverat în încercarea de a distra sala şi, în final, a reuşit, cu un soi de umor involuntar. A spus că ştie că a făcut şi el „multe greşeli” de când e şeful pesediştilor, ieşind deseori „şifonat”, dar asta numai din cauza personalităţii sale de „bun creştin”, „perseverente” şi „iubitoare de unitate”. Dacă vor strânge rândurile şi vor câştiga alegerile, pesediştii vor avea din partea lui Mircea Geoană un tratament
de lux: „Ne închidem într-o cameră şi tranşăm lucrurile între noi, ca-ntre bărbaţi şi femei, până iese fumul alb”.

Geoană a fost mai inspirat, câteva ore mai târziu, când i-a dat o replică unui Ion Iliescu nervos că i se pun etichete de către „unii tineri” din partid, cum a fost, de pildă, atunci când Vasile Dâncu l-a făcut „produs expirat”. „Nu există campion mai mare decât dl. preşedinte la pus etichete”, a intervenit Geoană. Aici sala a râs pe bune. Iliescu s-a apărat: „Depinde de context
şi de nuanţe”. Geoană nu s-a mulţumit cu succesul de mai devreme şi a stricat tot efectul cu o poantă care a bulversat iar sala: „E ca în bancul cu sexul
– depinde în ce parte te afli”.

Lui Mitrea îi e foame

Din noua sa calitate de şef al campaniei
electorale a PSD, Miron Mitrea a încercat un discurs mobilizator: „Ne-am cam îmburghezit. Nu ne mai e aşa de foame. Nu ne mai e foame de luptă politică”. Foamea a fost, de altfel, laitmotivul discursului lui Mitrea, care le-a promis în final colegilor săi că, dacă se vor bate în alegeri „ca nişte flămânzi”, vor câştiga.

Iliescu se ambiţionează să rămână treaz

Iliescu a început prost şi a terminat bine. A luat-o de la ’89 şi mulţi au plecat plictisiţi din sală. Pe final, ajungând „la cestiune”, s-a animat şi, la un moment dat, chiar a dat enervat cu mâna într-un microfon. Era momentul în care se războia de la distanţă cu Mircea Geoană, care spusese odată că „PSD s-a reformat cu excepţia lui Ion Iliescu”. „Fraţilor, eu sunt mai bătrân decât mulţi de aici. Dar natura m-a înzestrat cu nişte virtuţi care mă menţin încă treaz. Mintea nu mi-e tulbure (...) Pe mine m-a deranjat când preşedintele partidului a spus că PSD s-a reformat cu excepţia lui Ion Iliescu”. Discursul preşedintelui de onoare i-a mai vizat pe „tinerii noştri cu mentalitate primitivă”, care le aduc „jigniri” bătrânilor din partid, animaţi de „spirit de gaşcă” şi „cu mentalitate de slugoi”. Iliescu n-a dat nume.

Scena moţiunii. Domnişoara şi baronii

Mircea Geoană n-a reuşit să-i convingă pe şefii organizaţiilor locale PSD să susţină la Consiliu mult anunţata moţiune de cenzură. Un adversar al moţiunii, Ion Iliescu a luat iniţiativa şi le-a propus delegaţilor să voteze ca partidul să-şi ia o perioadă „de reflecţie”, de două-trei săptămâni, în care să întoarcă pe toate feţele costurile şi beneficiile unui astfel de gest politic. A fost practic semnalul că moţiunea visată de Geoană a fost îngropată. Geoană nu a protestat. Ştia care ar fi fost reacţia sălii.

Mai mulţi lideri locali ne-au declarat că, în cursul zilei de joi, au fost sunaţi de „o domnişoară”, care s-a recomandat ca fiind „de la cabinetul d-lui Mircea Geoană” şi care le-a pus un set de întrebări, printre care şi dacă susţin moţiunea de cenzură. Probabil că Geoană a aflat că, în PSD, curentul antimoţiune este semnificativ, de vreme ce ieri nici măcar n-a mai supus la vot acest subiect. În rezoluţia votată de delegaţi n-a existat o întrebare specifică referitoare la oportunitatea depunerii unei moţiuni.

Geoană a preferat să supună votului o formulă de text ambiguă, care nu-l angajează practic la nimic. Astfel, în documentul pesedist se spune că CN „mandatează conducerea şi grupurile parlamentare pentru utilizarea tuturor instrumentelor democratice în vederea ieşirii din blocajul politic şi organizarea unor alegeri anticipate care să redea românilor un guvern în stare să conducă şi să găsească soluţii la problemele cetăţenilor”.

Aurolacii, scoşi de NATO din canale

Primăria Sectorului 2 a puricat peste trei kilometri de conducte de termoficare pentru a strânge oamenii care locuiesc în canalizare.

Canalele Regiei Autonome de Termoficare (RADET) sunt considerate un real pericol pentru Summitul NATO care va avea loc la Bucureşti în aprilie. Un adevărat comando a descins ieri-dimineaţă în reţelele de termoficare pentru a le curăţa de aurolaci. Şi, ca treaba să fie rezolvată până la capăt, după evacuarea persoanelor fără adăpost, capacele de canal au fost sudate.


Summitul NATO de la Bucureşti este motiv de curăţenie în catacombele Capitalei. Frica de eventuale atentate teroriste l-a făcut pe primarul Neculai Onţanu să intre în canale şi să îi scoată pe suspecţi: aurolacii Capitalei.

"Din perspectiva Summitului NATO ce va avea loc la Bucureşti, magistralele RADET cresc gradul de risc de atentate, putând fi folosite într-un eventual atentat terorist care ar pune în pericol întregul oraş", spune Neculai Onţanu.


Descindere cu peripeţii


Vineri, 22 februarie, ora 6.00 dimineaţa. Mai multe maşini ale Poliţiei Comunitare şi Ambulanţe sociale se strâng în faţa Primăriei Sectorului 2. Asistenţii sociali primesc ultimele sfaturi de la primarul Neculai Onţanu. Un lucru este cert.

Oamenii străzii din canalul de la Iancului trebuie scoşi din reţeaua de termoficare şi trimişi în centre de primire din Capitală sau la gară… cei care nu sunt din Bucureşti, pentru a fi transportaţi în localităţile natale. Ajunse în zona Iancului, echipele de asistenţi sociali şi de poliţişti comunitari i-au cam speriat pe aurolaci.

Unii au fugit prin intersecţie, alţii prin canalizare. Echipele de poliţişti au scotocit zona şi au capturat un singur locatar al canalului din Iancului. Speriaţi de un eventual eşec, responsabilii de la sectorul 2 au continuat să purice reţeaua de termoficare.

Agentul Soare

Un poliţist intră în canalizare între Piaţa Iancului şi Pantelimon. Timp de 10 minute nu dă un semnal. "Agent Soare! Mai eşti acolo?", au întrebat colegii, de la gura canalului. Prompt, omul răspunde: "Afirmativ!" Iese din reţeaua de termoficare, însă cu mâna goală. Echipele de intervenţie nu se dau bătute. Merg spre un alt capăt al magistralei de termoficare.

Ţinta este intersecţia de la Morarilor, în apropierea bulevardului Basarabia. Ambulanţele şi maşinile Poliţiei Comunitare opresc la câţiva metri de canal. Acelaşi agent Nicu Soare intră în acţiune. Coboară în canal şi după nici un minut începe să îi scoată pe oamenii fără adăpost unul după altul. Într-o jumătate de oră, 13 aurolaci sunt încărcaţi în dube şi duşi la Direcţia de Protecţie Socială pentru identificare. Oamenii fără adăpost din această zonă făceau parte din peisaj.

"De trei ani, de când trec eu cu tramvaiul pe aici, îi văd la gura canalului. Stau cu punga în mână şi se droghează", ne spune Marin Nicolae, muncitor la Electrica. O doamnă care locuieşte în zonă ştie mai multe despre oamenii străzii. "Dimineaţa stau aici în intersecţie şi cerşesc pe la maşini sau pe la lumea din staţia de tramvai. Seara îi vezi în faţă la pizzerie şi la cârciumă. Toată ziua suflă în pungi", ne spune Maria Ion.

Omul care a pus preţ suferinţei

Lucian Orăşel promite că-i va ajuta pe cei care vor cere, la rândul lor, despăgubiri.

Peste 45.000 de foşti deţinuţi politic pot obţine despăgubiri uriaşe de la stat dacă deschid procese civile. Precedentul a fost creat: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat prima decizie irevocabilă într-un astfel de caz. Potrivit sentinţei, fostul deţinut politic Lucian Orăşel a câştigat despăgubiri de la stat de jumătate de milion de euro pentru anii de detenţie.

Până acum, comunismul a fost condamnat oficial de preşedintele Traian Băsescu, iar fostul preşedinte Emil Constantinescu le-a cerut scuze românilor, în numele statului, pentru suferinţele pricinuite de regimul comunist. Odată cu precedentul Orăşel, suferinţele de care se fac vinovaţi comuniştii au un preţ transformat în euro.

Precedent juridic

În dosarul deschis de Lucian Orăşel, judecătorii Secţiei Civice a Curţii de Apel Bucureşti au dispus iniţial, în luna mai 2007, plata a 250.000 de euro daune morale şi materiale pentru suferinţa acestuia din perioada comunistă. Lucian Orăşel a promovat însă un recurs în care a solicitat dublarea valorii daunelor morale. Suma a fost majorată la 500.000 de euro, printr-o decizie emisă în luna ianuarie de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Banii urmează să fie plătiţi de Ministerul Finanţelor, care a reprezentat Statul Român în ultima fază procesuală. Cazul este un precedent, spun specialiştii în Drept, şi poate duce la plata a miliarde de euro despăgubiri dacă toţi deţinuţii politic vor deschide procese civile.

Avocatul timişorean Florin Kovacs, specializat în litigii cu daune civile, spune că toate cauzele similare cu aceasta vor fi soluţionate la fel, chiar dacă sistemul
judiciar din România nu funcţionează pe principiul conform căruia o soluţie devine obligatorie în toate cauzele similare viitoare. „Instanţele inferioare pot da soluţii diferite, însă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este obligată să ţină cont de propriile decizii. Din acest motiv, chiar dacă alte instanţe decid altfel, când un astfel de proces va ajunge la Înalta Curte, aceasta va decide similar“, declară avocatul timişorean.

Avocatul timişorean a adăugat că foştii deţinuţi politic care vor să înceapă astfel de acţiuni trebuie să intre în posesia motivării deciziei Înaltei Curţi pentru a-şi construi acţiunile civile folosind argumentele juridice prezentate acolo.

Totul e ca acţiunile să se facă până în vara acestui an, când, spune Lucian Orăşel, intervine un termen de prescriere.

PROCEDURĂ

Acţiunile în instanţă se deschid în nume propriu şi au formulări standard

Campionul despăgubirilor, Lucian Orăşel, le-a explicat ieri celor aproape 200 de foşti deţinuţi politic sosiţi în sala de şedinţă a Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor, din Timişoara, care este calea de urmat pentru a deschide acţiuni în justiţie. Oamenii s-au înghesuit în sală şi pe holuri ca să- l asculte pe Lucian Orăşel, care lea promis tuturor că se va ocupa personal de acţiunile lor.

„Fiecare dintre dumneavoastră trebuie să deschidă câte o acţiune în instanţă în nume propriu. Sunt formulări standard care trebuie folosite. După ce formulaţi acţiunile, am să mă ocup personal de înregistrarea lor“, a promis Orăşel. „Orice detaliu vă poate ajuta să câştigaţi. Dacă unii dintre dumneavoastră au ţinut jurnal în tinereţe, când aţi fost arestaţi, sau dacă rudele au ţinut, aceste jurnale sunt importante“, a adăugat el.

Reprezentanţii Ministerului Finanţelor au dat asigurări că vor plăti despăgubirile în procesele pierdute de statul român.

În România există acum aproximativ 45.000 de foşti deţinuţi politic înscrişi în AFDPR, faţă de cei 100.000 câţi erau în viaţă în anul 1990, la căderea regimului Ceauşescu. Ei primesc de la stat anumite compensaţii constând în gratuităţi la transportul în comun, medicamente, abonament la televizor sau telefonie plus
o sumă care diferă în funcţie de numărul de ani în care au stat în temniţele comuniste.

PORTRET

Condamnat de comunişti, renegat de ţărănişti

Lucian Orăşel, acum în vârstă de 65 de ani, a fost mereu un personaj incomod. A făcut puşcărie comunistă la Jilava şi Gherla, în perioada 1956-1964, pe când era, practic, un copil. După eliberare, a avut domiciliu obligatoriu la Timişu de Sus. În anii ’70 a fugit în Statele Unite, unde a fost ziarist, profesor şi a devenit doctor în Drept. În 1994, povesteşte, a fost chemat în ţară de Corneliu Coposu şi a fost membru PNŢCD până în anul 2005, când a intrat în conflict cu conducerea partidului care încerca să schimbe denumirea în PPCD. A reuşit să obţină, în instanţă, blocarea schimbării denumirii. În 2003, a dat în judecată statul român, cerând daune pentru cei 8 ani de detenţie, obţinând despăgubiri de 500.000 de euro.

Adrian Năstase: Traian Băsescu este profesorul de morală al României

Adrian Năstase crede că, prin mesajul de reformă morală, PSD a căzut în capcana lui Băsescu şi s-a adresat unui electorat care nu-l va vota niciodată.

Mircea Marian: Când vă depuneţi candidatura la şefia Consiliului Naţional?
Adrian Năstase: La începutul săptămânii viitoare.

Ioana Lupea: Probleme de natură organizaţională?

Nu cred. Tocmai am primit de la sectorul 1, de la Dan Tudorache, dovada că sunt cu cotizaţia la zi şi de când sunt membru de partid, în caz că mă hotărăsc să candidez. „Eu ştiu de când sunt membru de partid, mă bucur că ştii şi tu, din martie 1990“, i-am răspuns.

M.M.: Propunerea lui Mircea Geoană, să fiţi coideologul partidului, este pentru a vă împiedica să candidaţi?

Consiliul Naţional nu s-a mai întrunit de un an şi ceva, postul de şef este vacant tot de un an şi ceva. Nu e vorba despre un scaun, ci despre posibilitatea de a avea o poziţie care să determine o acţiune eficientă. Dacă vorbim despre strategie, atunci trebuie să cunoşti bucătăria partidului, nu poţi să o faci de la Biblioteca Naţională.

M.M.: Veţi participa la birourile
executive, aşa cum se spune, doar la invitaţia lui Geoană?

Depinde la ce nivel se doreşte să mă implic. Există o variantă în care lucrurile merg înainte la fel ca până acum.

M.M.: Există această variantă?

Sunt mulţi colegi care doresc ca noi să strângem rândurile înainte de campania electorală. Ideea mea este de a aduce în structurile Consiliului Naţional şi oameni care, la un moment dat, au fost marginalizaţi.

I.L.: La cine vă gândiţi?
Mă gândesc de pildă la Sorin Oprescu, are alegătorii săi. Ar trebui să fie şi formal într-o structură a Consiliului Naţional. După Consiliu, aş face o lună de porţi deschise la partid pentru a încuraja şi venirea unor oameni noi, pentru a arăta că partidul nu merge spre trecut, aşa cum sugerează unii dintre comentatori, ci se întăreşte pentru viitor.

I.L.: Unii dintre cei care au lucrat cu dv. vă impută faptul că v-aţi lăsat subalternii să se lupte între ei.

Pentru mine importantă era performanţa partidului, nu insule sau persoane.

I.L.: Nu i-aţi spus niciodată unui subaltern du-te şi luptă-te cu Dan Ioan Popescu?

Cine dorea să lupte cu DIP, poate nu ştiu eu istoria partidului?

M.M.: Nimeni? Guşă.

Cât am fost preşedinte, organizaţia de Bucureşti a funcţionat ca toate celelalte. DIP a încercat să construiască o zonă izolată a partidului; deşi se cereau diverse date de la Bucureşti, ele nu veneau niciodată. Era un fel de organizaţie extrateritorializată. Mircea Geoană a acceptat ca Bucureştiul să aibă un statut special, asimilând sectoarele unor organizaţii astfel încât situaţia a continuat şi în mandatul lui Vanghelie. Este greu în aceste condiţii să faci dialogul de la nivelul central la nivelul local.

M.M.: Vanghelie ar fi un bun candidat la Primăria Capitalei?

N-am văzut ultimele sondaje. Dar dacă el decide că este un candidat bun, atunci va fi în mod obligatoriu.

I.L.: Aţi eşuat cu un candidat ca Mircea Geoană, credeţi că veţi avea succes cu opusul lui, Marian Vanghelie. E potrivit?

Am sentimentul că e mai potrivit acum decât în trecut. Arată ce nu a mers în Bucureşti în timpul administraţiei PD: terenuri, Bordeie, borduri. Noi trebuie să stabilim nu numai profilul candidatului nostru pentru Bucureşti, ci şi profilul alegătorului. În Bucureşti, electoratul nostru masiv este cel dezamăgit de tranziţie.

I.L.: Perdanţii tranziţiei?

Da, şi Vanghelie poate fi din acest punct de vedere un câştig. Rămâne de văzut cum va funcţiona echipa, vor conta şi candidaţii pentru sector. Ne trebuie o cercetare prin care să identificăm profilul alegătorului. În Bucureşti, şomajul e foarte mic. Dar e foarte interesant că, aşa cum îmi spunea cineva din partid, la europarlamentare, locuitorii de pe bdul Magheru au votat pentru PSD.

I.L.: Dar sunt mulţi angajaţi în companiile private multinaţionale, unul a şi murit din cauza oboselii extreme...

Sunt convins că aţi ascultat şi apreciat mesajul pe care l-a transmis Mircea Geoană de 1 mai. Suntem un partid mare şi fiecare lider trebuie să transmită un mesaj specific: Ion Iliescu transmite un mesaj de stânga, Miron Mitrea pentru sindicate, Adrian Păunescu pentru electoratul care aşteaptă un mesaj naţional.

I.L.: Unde e Mircea Geoană?

Mesajul lui Mircea Geoană a fost pentru cei mai la dreapta. Partidul a încercat să se adreseze prin mesajul de „reformă morală“ unui electorat care nu-l va vota niciodată. Acest lucru nu se poate realiza dintr-odată şi efectele pozitive nu s-au văzut. Dacă ne uităm în sondaje, vedem că alegătorii noştri au plecat în altă parte, de la 37% am ajuns în zona de 20%.

I.L.: Problema este că nu s-a făcut reforma morală.

Nu cred că partidul a ajuns în 15 ani, de la FSN-ul lui Vasile Văcaru, Ioan Solcanu şi Dan Marţian, în 2004 fără niciun fel de reformă şi că reforma a început în 2005.

I.L.: Au fost schimbări de generaţii, nu de valori.

Unul dintre momentele importante a fost fuziunea cu PSDR, atunci când am intrat în Internaţionala Socialistă, în curentul european. Ce înseamnă reforma morală a partidului? Traian Băsescu împreună cu Alina Mungiu Pippidi au încercat să facă reforma morală a PSD. Băsescu este profesorul de morală al României.

M.M.: Cred că vom avea o campanie
electorală pro şi anti Băsescu. Dv. ce credeţi?

Ar fi stupid. Până la urmă s-ar putea ca Traian Băsescu să decidă să nu mai candideze, şi ce ne vom face, nu vom mai avea teme de campanie electorală?

Ambasadorul SUA despre Bechtel: Guvernul primeste ceea ce a platit

Nicholas Taubman, ambasadorul american la Bucuresti, intors dintr-un turneu in SUA pentru promovarea oportunitatilor de investitii in Romania, enumera atuurile si handicapurile mediului de afaceri romanesc.

Ati prezentat investitorilor americani citeva sectoare care considerati ca ofera cele mai atractive perspective de dezvoltare: sectorul auto, al materialelor de constructii, sisteme
de transport al energiei electrice, industria farmaceutica, echipamente de control al poluarii, aparare, telecomunicatii. De ce tocmai acestea?

Cred ca infrastructura in general este principalul sector care prezinta oportunitati majore. Iar companiile americane sint cele mai capabile sa furnizeze solutii excelente pentru managementul calitatii apei, dezvoltare industriala si in special tehnologia informatiei, la un pret competitiv.

Exista companii care si-au exprimat deja un interes concret sa investeasca in Romania?

Multe sint deja aici. Ford, in Craiova, e un exemplu. Foarte multe companii americane au anuntat ca vor veni imediat ce au auzit ca Ford va investi aici, nici nu au mai asteptat finalizarea privatizarii. N-ar fi corect insa fata de ele sa le numesc. Smithfield, in Timisoara, este altul. Sectorul IT continua sa se dezvolte si sa fie din ce in ce mai interesant, gratie calitatii excelente a pregatirii in domeniu in universitatile din Romania. De cind am revenit din turneu, ambasada a primit foarte multe e-mailuri cu cereri de informatii suplimentare, oameni care vor sa vina, sa vada cu ochii lor, sa-si concretizeze planurile de afaceri.

Companiile interesate v-au intrebat si despre problemele pe care, de-a lungul timpului, predecesorii dvs. le-au reprosat Romaniei - coruptie, lipsa legislatiei?

Va dezavantajeaza, e adevarat, faptul ca birocratia este greoaie si intirzie materializarea intentiilor de afaceri. Cele mai multe sint probleme de mediu - cum obtii apa de o calitate adecvata, cum o folosesti, cum evacuezi apele reziduale, cum previi inundatiile, cum faci transporturile dintr-o parte a tarii in alta pe sosele care sint, cele mai multe, impracticabile, ce fel de cursuri se fac in universitati, astfel incit companiile care vin in Romania sa poata recruta absolventi de aici. Din aceste motive, multe firme au decis sa se concentreze in partea centrala a tarii, in zona Cluj, unde va fi construita noua autostrada, datorita universitatii de acolo, care are performante remarcabile in IT si ofera cursuri specifice, de exceptie. E complicat si parcursul pe la diferite institutii pentru a afla ce norme ecologice trebuie sa respecti, ce obligatii ai in acest sens, ce emisii de gaze
sint permise, cum trebuie sa arate apa epurata. In unele zone ale tarii e greu sa gasesti teren industrial care nu a fost poluat. Toate astea fac lucrurile mai dificile, dar nu imposibile.

Ati promovat in SUA anumite zone ale tarii, in plus
fata de cea centrala?

Sigur. Constanta, cu al doilea cel mai mare port din Europa. Poate voi supara pe cineva spunind asta, dar este, probabil, cel mai modern si mai bine operat port de marfa din Europa. Oradea este o zona foarte prospera, pentru ca e imediat linga granita cu Ungaria si pe acolo trec in mare parte traficul industrial si transporturile, nu au somaj si au nevoie de personal calificat. Autostrada Transilvania va avea o importanta uriasa pentru ca traverseaza aceasta zona vitala.

Cum se prezinta mediul de investitii romanesc prin comparatie cu cel din tarile din jur?

La fel de bine sau mai bine decit in aproape toate celelalte state din regiune. Romania este a doua tara ca marime in Europa de Est, este o piata uriasa, cu forta de munca bine pregatita, iar costurile sint mult reduse aici fata de Europa de Vest. Faptul ca Romania este si un nou membru al UE prezinta o fereastra unica de oportunitate acum, in acest moment de inceput.

Exista unele suspiciuni in Romania fata de marile companii americane si legaturile lor in Romania, din cauza exemplului Bechtel. Cum vedeti dvs. afacerea Bechtel?

Nu am o evaluare personala, am fapte. Iar faptele arata ca Bechtel isi face treaba exact conform contractului semnat cu Guvernul, cu actualul Guvern, nu cu cel anterior, o face la timp si o face conform bugetului stabilit. Cred ca Guvernul roman primeste exact ceea ce a platit.

Ati spus ca studentii romani care studiaza in SUA ar trebui sa se intoarca in tara pentru ca au perspective profesionale mai bune. Multi dintre ei poate v-ar contrazice si ar spune ca nu isi gasesc posturi conform pregatirii lor.

Sigur, pot sta in SUA si ar cistiga probabil mai mult acum decit ar putea cistiga in Romania. Dar peste cinci ani de acum inainte? Eu zic ca le va fi mai bine aici. Ca romani, nu ar putea oare sa profite de pe urma unor oportunitati pe care le ofera tara lor si pe care cineva din afara nu le-ar sesiza?

Companiile care vin aici intentioneaza sa angajeze forta de munca locala pentru pozitii de middle management sau sa aduca expertii lor?

Cu siguranta vor face ceea ce fac cei care sint deja aici. I-am avut cu noi
in turneul din SUA pe directorii de la Microsoft, PricewaterhouseCoopers, General Electric si toti sint romani!
2.500 de dolari ca sa aduci o afacere americana in Romania

Ambasada SUA la Bucuresti are o „cheie de aur“ care deschide ieftin si fara riscuri orice afacere.

Turneul american al ambasadorului Statelor Unite in Romania, Nicholas Taubman, si al ambasadorului roman in SUA, Adrian Vierita, a inclus intilniri cu reprezentanti ai companiilor interesate de tara noastra in New York, Washington DC si Atlanta, Georgia. „In toate cele trei cazuri, prezenta investitorilor aproape a depasit capacitatea salilor care gazduiau intilnirea“, spune Cindy Biggs, consilier comercial la Ambasada SUA. Companiile interesate pot, ulterior, sa contacteze biroul
comercial al reprezentantei americane la Bucuresti, pentru a utiliza serviciul specializat al acesteia pentru investitori, „Gold Key Service“ - „Cheia de aur“.

In cadrul acestuia, primul contact al investitorului cu informatiile privind piata romaneasca se face prin intermediul „Ghidului comercial de tara“, un raport anual elaborat pe 50 de sectoare de specialistii Ambasadei SUA, care aduna rezultatele unei minutioase cercetari de piata. In faza urmatoare, reprezentantii companiei interesate pot veni la Bucuresti, unde un expert al ambasadei face toate aranjamentele, de la cazare si transport aeroport - hotel pina la stabilirea de intilniri cu potentiali parteneri de afaceri. Intreprinzatorul american primeste accesul la o ampla baza de date, poate avea intrevederi cu autoritatile romane, fiind insotit peste tot de specialistul ambasadei. Acesta il ajuta sa identifice partenerul perfect pentru planurile de investitii pe care le are in Romania. Serviciul costa in total 685 de dolari.

Daca investitorul decide sa nu actioneze pe cont propriu, ci sa apeleze in continuare la serviciile reprezentantei diplomatice a Statelor Unite, pentru inca 520 de dolari, aceasta ii poate furniza un profil complet al companiei romane de care este interesat - de la datorii la stat pina la solvabilitate, active, performante, bilant etc.

„Cu tot cu bilet de avion si cazare, pentru 2.500-3.000 de dolari, investitorul american poate merge practic direct la tinta, punct ochit, punct lovit, cu toate informatiile puse pe tava si cu riscurile reduse la minimum“, explica Cindy Biggs.

Suedezii pro România

Trupa scandinavă Biondo conduce în topul preferinţelor publicului pentru Eurovision. Suedezii vor să ne reprezinte ţara în competiţia europeană de la Belgrad.

Sâmbătă seară, cea de-a doua semifinală a concursului
„Eurovision" a scos la rampă câteva piese bune şi voci de excepţie, dar şi un juriu care a dus o adevărată campanie
anti-Moga. Preferaţii telespectatorilor, dar şi ai juraţilor au fost Biondo, clasaţi primii pentru finala de pe 23 februarie. „Shine" – o piesă de dragoste, cu un mesaj evident, a ajuns foarte uşor la inimile românilor.


La capitolul prezentatori, runda secundă a show-ului Eurovision a fost net superioară celei anterioare. Daniela Nane a lăsat locul liber chiar vineri seară, susţinând că sănătatea îi joacă din nou feste. Numeroasele bâlbe scoase de actriţă pe post, săptămâna trecută, s-au datorat căderilor de calciu. Pe ultima sută de metri, soluţia găsită de organizatori a fost Alina Sorescu.

„M-a sunat domnul Duma vineri la 22.30 şi m-a întrebat dacă am program a doua zi" – ne-a mărturisit solista. Locul lui Berti Barbera în „camera verde" alături de concurenţi a fost luat de vedeta TVR Iuliana Marciuc. Care (cu toate că a fost mai bună), fie din grabă, fie din neatenţie, i-a vitregit de microfon pe suedezii de la Biondo. Tocmai pe ei!


Cătălin Măruţă, dat afară din cadru


Pentru că în concurs a participat bandul emisiunii „Happy Hours", protevistul Cătălin Măruţă a fost pe metereze alături de trupa Zero. La intrare în Televiziunea Publică, fosta vedetă TVR 2 nu a avut nevoie de legitimaţie sau carte
de identitate. Ca şi pe vremuri, charismaticul Măruţă a socia­lizat cu toată lumea, ba mai mult, a stat cu favoriţii lui, Zero feat. Marius Moga, în „camera verde". Înainte de transmisiunile în direct, Cătălin era anunţat să iasă din cadru. Pe parcurs, a învăţat lecţia şi trecea de bunăvoie în spatele camerelor
de filmat.

Nokia Romania nu functioneaza intr-un parc industrial

Pentru ca terenul Nokia să facă parte din parc şi să fie scutit de impozite, el trebuia întâi intabulat şi înscris în Cartea Funciară

Societatea finlandeză, nevoită să plătească câteva luni impozitul pe clădiri

„Nokia“ s-a mutat din Germania în România ca să-şi reducă costurile de producţie. Culmea e că societatea finlandeză este „impozitată” de birocraţia românească. Astfel, primarul comunei Jucu, Dorel Pojar, a declarat pentru „Gândul” că va trimite într-o săptămână somaţii de plată societăţii Nokia, pentru a achita impozitul prevăzut de Codul fiscal pentru imobile. Asta deoarece Tetarom III, locul investiţiei, se află în intravilanul comunei şi nu are încă statut de parc industrial. „Chiar dacă e numai pentru o lună, banii aceştia tot ne folosesc, că Jucu are mari nevoi: canalizare, apă etc.”, ne-a spus Pojar.

Viorel Găvrea, directorul Tetarom, ne-a explicat situaţia: pentru ca terenul să facă parte din parcul industrial (154 de hectare, din care finlandezii şi furnizorii lor vor folosi 90), el trebuie intabulat şi înscris în Cartea Funciară. Procedura de intabulare a durat şase luni.

Dar, pentru a se ajunge la CF, Oficiul de Cadastru trebuie să rezolve dezmembrarea terenului – acesta face parte dintr-un lot de 1.400 de hectare, aflat în administrarea
Universităţii Agricole. Necazul e că la Cadastru, unde sunt mii de dosare de soluţionat şi e criză de personal, repartizarea a făcut-o calculatorul
. Astfel, toate măsurătorile ar putea fi gata în două luni, cu toată taxa de urgenţă. Iar după Cadastru, dosarul ajunge la Cartea Funciară, unde tot calculatorul repartizează, deci Nokia ar putea ajunge să semneze asocierea cu Tetarom III, după ce acesta îşi obţine statutul de parc industrial, după alte două luni.

Disperaţi, administratorii judeţului şi-au pus pilele în funcţiune şi au obţinut de la Cadastru şi de la Cartea Funciară promisiunea că-i rezolvă în două săptămâni, pentru ca Nokia să nu plătească impozit.

Aurel Marc, referent financiar în cadrul Primăriei Jucu, ne-a spus că legea prevede că impozitul pe clădiri este de 1 la sută din valoarea acestora în momentul recepţiei (hala Nokia valorează 350 de miliarde de lei vechi), iar cel pe teren este de 600 de lei/hectar – acum sunt 60 de hectare libere. „Clădirea are autorizaţie de construire pe 12 luni, din mai 2007, deci expiră în mai, dată de la care curge impozitul. În ceea ce priveşte terenul, trebuie să vedem care este situaţia juridică, deoarece lucrurile sunt încâlcite. Deocamdată, se află în intravilanul comunei Jucu”, a precizat Marc.

Legea parcurilor industriale prevede pentru investitori scutirea de impozitul pe imobile datorat administraţiilor locale. Tetarom III a cerut guvernului statut de parc industrial pentru 30 de ani.