Legea caselor naţionalizate a fost adoptată astăzi de deputaţi cu 117 voturi pentru. Astfel, casele naţionalizate nu vor mai fi retrocedate proprietarilor, ci aceştia vor fi despăgubiţi. De asemenea, actualii chiriaşi vor putea rămâne în case. Camera
Deputaţilor este decizională, astfel că actul normativ va fi trimis spre promulgare preşedintelui Traian Băsescu.
Conservatorii, principalii susţinători ai legii, au mobilizat în şedinţa de plen câteva zeci de chiriaşi ai caselor naţionalizate ce sunt pe punctul de a fi evacuaţi din locuinţe, informează Realitatea.
Democrat-liberalii au votat împotriva Legii caselor naţionalizate, pentru că aceasta nu satisface cererile preşedintelui Traian Băsescu. Şeful statului a întors la Parlament această lege şi a precizat că aceasta ar produce o a doua naţionalizare, după cea făcută de comunişti.
Băsescu va primi
spre promulgare legea, cu unele modificări tehnice, dar nu de esenţă, fără ca şeful statului să o mai poată întoarce spre Legislativ.
Acest blog va poate ajuta cu rezultate live, actualizate non-stop din toate campionatele sportive ale lumii. De asemenea, aveti si programul meciurilor din intreaga lume, din hochei, baschet, fotbal, tenis, baseball si rugby.
Serivicul de livescore este gratuit si poate fi accesat de oriunde fara costuri ascunse fiind neconditionat! Nu necesita refresh deoarece se actualizaeaza automat la fiecare 20 de secunde iar dvs sunteti anuntat in ce meciuri live s-a marcat recent printr-un avertizor sonor implementat in scriptul de livescore!
Astfel, veti fi la curent cu toate rezultatele live si cu tot ce se intampla in toate sporturile practicate acum in intreaga lume. Pentru a accesa sectiunile de rezultate live va rugam sa dati un click pe bannerul de mai jos sau pe unul dintre urmatoarele linkuri, corespunzatoate cu sportul pe care doriti sa il evidentiati: Fotbal , Baschet , Tenis , Hochei , Rugby , Handbal , NFL .
Tipseri.com este unul dintre cele mai complete siteuri de pariuri din Romania la ora actuala. Va punem la dispozitie strategii si sisteme profesioniste pentru ca dvs sa aveti un profit cat mai mare.
Din experienta conturata in decursul a 2 ani de activitate in lumea pariurilor
am reusit sa adunam informatii utile pentru toti pariorii, indiferent de nivelul lor de profesionalism sau de timpul petrecut
la casele de pariuri online. Avem atat sfaturi pentru incepatori cat si strategii pentru pariorii avansati.
Zilnic tipsterii nostri profesionisti va pun la dispozitie biletul zilei, o sursa sigura de castig. Pentru pariorii care vor sa fie la curent cu scorurile din fotbal, tenis sau baschet. Astfel, va oferim rezultate live fotbal, rezultate live tenis, rezultate live baschet, rezultate live rugby, , etc.
Prin simplul fapt ca ne vizitati siteul beneficiati de bonusuri uriase. Casele de pariuri va ofera bonusuri de 100% din sumele depuse numai pentru faptul ca le alegeti ca destinatii de pariuri online.
Va punem la dispozitie cote, clasamente, descrierea handicapului asiatic un ghid special pentru incepatori. sunt descrise elaborat, cu informatii reale si updatate saptamanal. Pariurile sunt o sursa de castig daca sunt tratate cu atentie si seriozitate.
Pentru asta incercam sa va ajutam sa treceti peste emotiile cauzate de un castig sau de o pierdere si sa pariati constant cu aceasi precizie castigatoare.
Forumul site-ului nostru va pune in contact cu comuniattea de pariori romani, despre care trebuie sa stiti ca in plan international conteaza destul de mult Va dorim mult succes in plasarea pariurilor! Puteti vizita site-ul aici!
Tags: rezultate live, cote luni, cote marti, cote miercuri, cote joi, cote vineri, cote sambata, cote duminica, predictii fotbal, predictii , livescore , football livescore , tennis livescore , rezultate in direct , biletul zilei , Pariul Live, Pariul Sigur, Bonusuri, download muzica, download filme, download mp3, muzica, Predictii Fotbal, Predictii, Referate Scolare, Muzica, Pariuri Sportive, Pariuri Online, Case de Pariuri, Pariuri, Biletul Zilei , Predictii Sportive, Biletul Zilei, Clasamente, Pariuri Sportive, Clasamente Fotbal, Rezultate Live Fotbal , rezultate live tenis , rezultate live hochei , rezultate live baschet , rezultate live handbal , rezultate live nfl , rezultate live rugby . Biletul zilei , sistemul martingale , planul miza , sfaturile noastre , criteriul kelly .
miercuri, 15 iulie 2009
UPDATE: Cădere fără precedent şi erori de calcul la Bursă. BVB recomandă reluarea şedinţei mâine
urma întrunirii de la nivelul conducerii, BVB a decis să recomande menţinerea suspendarii tranzcaţiilor până mâine. O decizie finală în acest sens va fi luată însă doar după consultarea brokerilor, transmite The Money Channel.
Bursa de Valori Bucureşti s-a prăbuşit. Tranzacţiile au fost suspendate, miercuri, din cauza unei căderi peste pragul critic de 15%, o scădere record pentru ultima perioadă. Cu toate acestea, tranzacţiile nu au fost oprite imediat, din cauza unei erori de calcul. BVB a propus suspendarea tranzacţiilor pentru întreaga zi. Încă de la deschiderea şedinţei de tranzacţionare, Bursa de la Bucureşti a pierdut peste 14,43 procente, iar SIF-urile au scăzut cu mai mult de 12 procente. Şi tranzacţiile la Bursa de Mărfuri de la Sibiu au fost suspendate.
Bursele din întreaga lume au pierdut şi ele procente importante. Bursa de la Frankfurt a deschis în scădere cu 6 puncte procentuale faţă de ziua precedentă, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani.
Şi la Bursa din Londra s-au înregistrat scăderi. Indicele FTSE 100 a pierdut mai mult de 7% în ciuda planului guvernamental de ajutorare a băncilor în prag de faliment. Bursa din Paris e în cădere liberă, cu 8%. În acelaşi timp, bursa din Moscova a fost închisă până vineri după ce indicele bursier a căzut cu 14% în prima
jumătate de oră de la deschiderea MICEX. Investitorii europeni au vândut masiv acţiuni din cauza temerilor cu privire la adâncirea crizei financaire şi iminenţa recesiunii.
Situaţie la fel de neagră şi în Orientul Mijlociu. Acţiunile din Arabia Saudită au scăzut cu 8%,iar cele din Qatar cu 7,5%. Cu câteva ore mai devreme, în Asia, indicele Hang Seng al bursei din Hong Kong a căzut cu 6.2%, iar principalul indice bursier din India a căzut cu până la 8%, la un moment dat. Bursa de la Tokyo a fost închisă după ce indicele a căzut cu 9.4%, la cea mai scăzută valoare din iunie 2003. Pieţele din Australia, China şi Taiwan au fost şi ele afectate.
În Egipt, bursa a căzut din nou, miercuri, indicele CASE-30 a pierdut 11,8 procente la doar 30 de minute de la deschidere.
Bursa de Valori Bucureşti s-a prăbuşit. Tranzacţiile au fost suspendate, miercuri, din cauza unei căderi peste pragul critic de 15%, o scădere record pentru ultima perioadă. Cu toate acestea, tranzacţiile nu au fost oprite imediat, din cauza unei erori de calcul. BVB a propus suspendarea tranzacţiilor pentru întreaga zi. Încă de la deschiderea şedinţei de tranzacţionare, Bursa de la Bucureşti a pierdut peste 14,43 procente, iar SIF-urile au scăzut cu mai mult de 12 procente. Şi tranzacţiile la Bursa de Mărfuri de la Sibiu au fost suspendate.
Bursele din întreaga lume au pierdut şi ele procente importante. Bursa de la Frankfurt a deschis în scădere cu 6 puncte procentuale faţă de ziua precedentă, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani.
Şi la Bursa din Londra s-au înregistrat scăderi. Indicele FTSE 100 a pierdut mai mult de 7% în ciuda planului guvernamental de ajutorare a băncilor în prag de faliment. Bursa din Paris e în cădere liberă, cu 8%. În acelaşi timp, bursa din Moscova a fost închisă până vineri după ce indicele bursier a căzut cu 14% în prima
jumătate de oră de la deschiderea MICEX. Investitorii europeni au vândut masiv acţiuni din cauza temerilor cu privire la adâncirea crizei financaire şi iminenţa recesiunii.
Situaţie la fel de neagră şi în Orientul Mijlociu. Acţiunile din Arabia Saudită au scăzut cu 8%,iar cele din Qatar cu 7,5%. Cu câteva ore mai devreme, în Asia, indicele Hang Seng al bursei din Hong Kong a căzut cu 6.2%, iar principalul indice bursier din India a căzut cu până la 8%, la un moment dat. Bursa de la Tokyo a fost închisă după ce indicele a căzut cu 9.4%, la cea mai scăzută valoare din iunie 2003. Pieţele din Australia, China şi Taiwan au fost şi ele afectate.
În Egipt, bursa a căzut din nou, miercuri, indicele CASE-30 a pierdut 11,8 procente la doar 30 de minute de la deschidere.
A murit George Emil PaladeA murit George Emil Palade
aureatul Premiului Nobel pentru Medicină în 1974, George Emil Palade, a murit astăzi în Statele Unite ale Americii, la vârsta de 96 de ani.
George Emil Palade s-a născut la Iaşi în 1912, într-o familie de profesori, tatăl său fiind profesor de filosofie, iar mama profesoară de liceu. Mediul familial l-a încurajat în formaţia sa intelectuală.
În 1930 este admis ca student la Facultatea de Medicină a Universităţii din Bucureşti, pe care o absolvă în 1940, obţinând titlul de Doctor în Medicină.
În 1946 se însoară cu Irina Malaxa, fiica industriaşului Nicolae Malaxa şi pleacă cu soţia sa în Statele Unite ale Americii, fiind angajat ca cercetător la New York University.
L-a întâlnit pe Albert Claude, un om de ştiinţă care lucra în Institutul Rockefeller şi l-a invitat pe Palade să lucreze împreună cu el în Departamentul de Patologie celulară. George Palade a realizat importanţa excepţională a microscopiei electronice şi a biochimiei în studiile de citologie.
El a pus în evidenţă particule intracitoplasmatice bogate în ARN, la nivelul cărora se realizează biosinteza proteinelor, numite ribozomi sau "corpusculii lui Palade".
În 1961 G. E. Palade a fost ales membru în "National Academy of Science". În 1973 părăseşte Institutul Rockefeller, mutându-se la Yale University, iar din 1990 lucrează la Universitatea din San Diego.
În anul 1974 primeşte Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină, pe care l-a împărţit cu Albert Claude şi Christian de Duve.
În 1986, Preşedintele Ronald Reagan i-a decernat Medalia Naţională pentru merite deosebite în domeniul ştiinţei, iar anul acesta, preşedintele Traian Băsescu l-a decorat cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Colan.
George Emil Palade s-a născut la Iaşi în 1912, într-o familie de profesori, tatăl său fiind profesor de filosofie, iar mama profesoară de liceu. Mediul familial l-a încurajat în formaţia sa intelectuală.
În 1930 este admis ca student la Facultatea de Medicină a Universităţii din Bucureşti, pe care o absolvă în 1940, obţinând titlul de Doctor în Medicină.
În 1946 se însoară cu Irina Malaxa, fiica industriaşului Nicolae Malaxa şi pleacă cu soţia sa în Statele Unite ale Americii, fiind angajat ca cercetător la New York University.
L-a întâlnit pe Albert Claude, un om de ştiinţă care lucra în Institutul Rockefeller şi l-a invitat pe Palade să lucreze împreună cu el în Departamentul de Patologie celulară. George Palade a realizat importanţa excepţională a microscopiei electronice şi a biochimiei în studiile de citologie.
El a pus în evidenţă particule intracitoplasmatice bogate în ARN, la nivelul cărora se realizează biosinteza proteinelor, numite ribozomi sau "corpusculii lui Palade".
În 1961 G. E. Palade a fost ales membru în "National Academy of Science". În 1973 părăseşte Institutul Rockefeller, mutându-se la Yale University, iar din 1990 lucrează la Universitatea din San Diego.
În anul 1974 primeşte Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină, pe care l-a împărţit cu Albert Claude şi Christian de Duve.
În 1986, Preşedintele Ronald Reagan i-a decernat Medalia Naţională pentru merite deosebite în domeniul ştiinţei, iar anul acesta, preşedintele Traian Băsescu l-a decorat cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Colan.
Cum poti sa mori cu zile la usa camerei de garda
Ce are de facut un roman care locuieste intr-o localitate izolata daca intr-o noapte il loveste boala? Poate merge la un centru medical de permanenta, acolo unde gaseste un medic care este pregatit sa-i acorde ajutor 24 de ore din 24. Acesta este raspunsul pe care l-ar da orice oficial din Ministerul Sanatatii daca ar fi pus in fata unei asemenea intrebari. Teoretic, ar avea dreptate. In Romania, dupa 2002, autoritatile au inceput sa deschida mai multe camere de garda in zonele in care de regula salvarea ajunge foarte greu sau deloc. La orice ora din zi si din noapte, oamenii ar trebui sa gaseasca aici un ajutor in caz de urgenta medicala.
Lucrurile nu stau insa, in realitate, asa cum pretind autoritatile. "Romania libera" demonstreaza astazi ca, in multe cazuri, aceasta masura nu functioneaza si ca sistemul sanitar romanesc le-a tras din nou o teapa contribuabililor. Reporterii ziarului au vizitat mai multe centre medicale din cateva judete din sudul tarii si au avut parte numai de surprize neplacute: unele camere de garda nu au existat niciodata, altele au fost inchise intre timp. O alta situatie intalnita a fost aceea in care centrele erau pregatite sa ofere ajutor, dar medicii nu au vrut sa le deschida usa pacientilor.
"Pana ajunge ambulanta la noi, murim cu zile." Acesta este "raspunsul-cadru" pe care-l primesti aproape de fiecare data cand ii intrebi pe romanii care nu traiesc intr-un oras mare cum se descurca atunci cand au o urgenta medicala. Lucrurile ar fi trebuit insa sa se imbunatateasca in ultimii ani. Asta, pentru ca Ministerul Sanatatii a initiat inca din 2002 deschiderea de centre de permanenta care sa asigure asistenta medicala de urgenta in comunitatile mai indepartate de statiile de salvare. A fost o idee laudabila, dar aplicarea ei a intampinat dificultati inca de la inceput. Cele mai mari probleme s-au dovedit a fi asigurarea unui spatiu
pentru functionare si dotarea cu instrumentar medical pentru urgente. In putine cazuri s-a reusit. In rest, doctorii fie au incercat sa supravietuiasca cu bani din propriul buzunar, fie au cerut ajutorul unor fundatii. Reporterii "Romaniei libere" au constatat insa ca multe dintre unitati s-au inchis pur si simplu.
Distanta de la teorie la practica
Mai intai am vrut sa vedem cum functioneaza centrele medicale din judetul Giurgiu. Pe pagina de internet a Casei Judetene de Asigurari de Sanatate exista un tabel cu cinci astfel de unitati care pe hartie apar ca fiind functionale. Am vrut sa aflam daca lucreaza si in realitate si daca oamenii pot fi ajutati in caz de urgenta medicala, "24 de ore din 24, inclusiv sambata si duminica", dupa cum se arata intr-un comunicat al Ministerului Sanatatii. Prima noastra destinatie a fost orasul Mihailesti. Am ajuns in localitate in jurul orei 24.00. Intentionam sa le cerem medicilor o banala aspirina pentru o durere de cap. Am avut surpriza sa descoperim ca nici macar acest medicament care se gaseste in orice farmacie nu poate fi obtinut de la centrul de permanenta de aici. Cladirea in care ar fi trebuit sa functioneze respectiva unitate zacea in intuneric, iar un lacat mare era pus pe usa. Am batut la geamul unui vecin care ne-a confirmat ca acolo nu se mai asigura garda de mult timp.
» Reporter: Zi-mi si mie, dispensarul aici e? Centrul de permanenta unde e?
Vecin: E aici, dar e inchis. Nu-i nimeni, boss.
» Reporter: Pai si noaptea nu e permanenta, nu e cineva de garda?
Vecin: Nu e, nu e, boss.
» Reporter: Aveam nevoie de o aspirina, ma doare capul de nu mai pot si stiam ca aici e centru de permanenta.
Vecin: Nu e, nu e, boss.
Ne-am lamurit cat de "functional" era centrul de permanenta medicala din Mihailesti. Am cerut amanunte insa si de la paznicul primariei. Cand il rugam sa ne indrume spre centrul medical, omului i se pare firesc sa ne indrepte spre singura institutie publica ce asigura permanenta in Mihailesti, si anume Politia. Aici agentii de serviciu ne-au oferit o solutie surprinzatoare pentru durerea noastra de cap.
Agent: Ce cautati?
» Reporter: Centrul de permanenta aici e, sefu’? Dispensar…
A.: Nu avem aici asa ceva. Daca nu este… Cum sa fie daca nu este?
» R.: Nici un medic, nimic?
A.: Nu este nici un medic aici…
» R.: Ma ia asa cu astupus, ma doare capul. O aspirina nu gasesc si eu?
A.: Aici e politia, mai omule. Daca vrei un baston, iti dam (rade).
» R.: Nu, ca ala da o durere de cap si mai mare…
A.: Pai si eu am o durere de cap de-mi vine sa plang. Era acolo pe timpul noptii, dar nu mai e. E inchis.
» R.: si nici farmacie? Numai in Bucuresti?
A.: Deci, nimic, nimic. Uite farmacie aici, dar e inchis. La fel si in partea ailalta. Deci n-aveti aici de nici o culoare. Vedeti la intrare in Bucuresti. Chiar la intrare in Rahova sunt doua farmacii non-stop acolo.
Asadar, daca un locuitor din Mihailesti are o urgenta, trebuie sa bata 20 de kilometri pana in Capitala. Ce face insa daca ii e foarte, foarte rau sau nu dispune de o masina
? Raspunsul ni-l da acelasi paznic de la primarie.
» Reporter.: si ambulanta de aici de unde vine, de la Giurgiu? In cat timp vine?
Paznic.: Vine greu de tot, aici mori cu zile.
"Ne-a inchis SANEPID-ul pentru ca nu aveam conditii"
Am revenit la Mihailesti a doua zi, in timpul programului obisnuit de lucru. De data aceasta, dispensarul era deschis. La lumina zilei, descoperim o cladire darapanata, cu tencuiala cazuta, cu panze de paianjen pe la stresini. Nici macar firma de pe cladire nu mai are toate literele. Ne intampina o asistenta care ne confirma ca centrul de permanenta din Mihailesti a fost inchis in urma cu vreo doi ani, pentru ca nu corespundea din punct de vedere sanitar.
» Reporter: Mai functioneaza aici centrul de permanenta?
Asistenta: Nu, pentru ca n-am avut conditii. Ni l-au inchis Casa de Asigurari si SANEPID-ul.
» R.: Dar in cat timp ajunge salvarea de la Giurgiu?
A.: Ei, face cam 45 de minute.
"La ora asta nu intrati decat cu paznicul de la primarie"
A doua oara ne-am incercat norocul in Calugareni, comuna traversata de DN 5 Bucuresti-Giurgiu. O ambulanta poate ajunge aici destul de repede, pentru ca soseaua este modernizata. Cu toate acestea am gasit un centru de permanenta functional. Din pacate, asta nu ne-a ajutat cu nimic. De serviciu era medicul Maria Rusu, care s-a speriat atat de tare cand i-am batut la usa, incat nu a vrut sa ne deschida. Nu am induplecat-o nici cand i-am spus ca ne simtim rau, nici dupa ce i-am dezvaluit ca suntem jurnalisti.
» Reporter: Doamna doctor este?
Maria Rusu: Eu sunt!
» R.: Fiti amabila, am si eu o durere de cap ingrozitoare. Un Saridon aveti cumva? O aspirina?
M.R.: Nu am…
» R.: Nu aveti nimic aici?
M.R.: Nimic. Calmante nu am.
» R.: Dar e centru de permanenta aici? O ambulanta aveti?
M.R.: Daca veniti cu pacientul, da.
» R.: De fapt, noi suntem de la "Romania libera" si vroiam sa vedem…
M.R.: Posibil, dar la ora asta, daca vreti sa intrati mai multi, intrati cu paznicul de la primarie.
» R.: O camera de garda exista aici?
M.R.: Exista, dar nu asa… Pentru urgente adevarate exista.
Am revenit la Calugareni a doua zi. La centrul de permanenta, in locul doctorului de serviciu am gasit usa inchisa si un bilet in geam, care ne avertiza ca este plecat la Giurgiu. L-am sunat pe medic la numarul de telefon afisat pe geam si i-am spus ca avem nevoie de ajutorul lui. Era ora doua si jumatate dupa-amiaza.
» Reporter: Buna ziua, domnule doctor. Sunt un pacient. Imi puteti spune in cat timp ajungeti, as avea nevoie de niste pastile.
Aristide Ion: Pe la ora patru, mai devreme nu, ca abia acum am ajuns la Giurgiu.
» R.: Aici e centru de permanenta?
A.I.: Centru de permanenta, da. Dar sunt plecat la Casa de Asigurari, am niste probleme aici.
» R.: Dar un alt doctor nu este?
A.I.: Deocamdata nu e. Dar imediat ce termin, vin spre dumneavoastra. Daca asteptati, poate vin si la trei si jumatate.
Abia in ziua urmatoare Aristide Ion ne-a sunat ca sa afle pentru ce l-am cautat. Cand a auzit ca suntem de la "Romania libera", s-a pornit intr-o avalansa de scuze. "Am fost plecat pana la Giurgiu, pentru ca la inceputul fiecarei luni trebuie sa depun mai multe decontari, documente, justificari. De exemplu, trebuie sa urmarim daca asiguratii mai lucreaza acolo unde au declarat initial si daca mai platesc asigurarea. E o treaba complicata, sunt cateva mii de oameni in satele pe care le avem in jurisidictie. Dar m-am intors repede. Pana la doua am consultat, apoi am mers la Giurgiu si la 15.30 am fost deja inapoi. si apoi sunt iar de permanenta. Daca in timpul asta se intampla sa vina un caz urgent, mai am un coleg care face vizite in satele din jurisdictia noastra. Venea dumnealui. Eu de asta i-am spus femeii de serviciu sa puna in geam numarul meu de telefon."
Aristide Ion ne-a explicat si motivul pentru care colega sa, care a fost in serviciul de noapte, a refuzat sa ne ajute. "Doamna Maria Rusu nu v-a dat drumul in centru pentru ca au mai intrat de vreo cateva ori golani si i-au creat probleme. De atunci se teme si nu mai da drumul oricui."
Un telefon spre nimeni
Un alt centru de permanenta testat de noi a fost cel din comuna Comana. Spatiul medical de aici este amplasat intr-o cladire veche, impozanta prin dimensiuni, dar imbatranita pe dinafara. Inauntru nu am reusit sa intram, pentru ca atat noaptea, cat si a doua zi, cand am revenit in zona, respectiva unitate a ramas inchisa cu lacatul. Asta, desi operatorii de la serviciul de urgenta 112 sunt convinsi ca acest centru functioneaza si ar fi putut sa ne ofere asistenta medicala pe loc.
Discutie prin telefon
» Reporter.: Fiti amabila, sunt in Comana. Exista aici un centru de permanenta, aveti idee?
Operator 112: Nu stiu daca exista. (Verifica.) Da, stati ca exista. Va pot da un numar de telefon de acolo, nu stiu exact unde e amplasat.
Am sunat, dar nu ne-a raspuns nimeni.
"Inacceptabil in secolul XXI"
Centrele de permanenta medicala au intampinat greutati inca din primele zile de activitate. Doctorii din comuna Sadova, judetul Dolj, au povestit pentru revista medicala Medic.ro ca in primul an de functionare a centrului de aici, in 2002, au aparut doua mari deficiente: "dotarea necorespunzatoare si inexistenta unei locatii stabile, deoarece necesita informarea pacientului despre locatia medicului de serviciu si deplasarea la cabinetul acestuia". Aceasta din urma problema s-a rezolvat in 2003, cand doctorii au primit de la autoritatile locale o incapere. Din pacate, au aparut alte piedici ulterior.
"La cele doua mari deficiente se adauga absenta unei surse de finantare pentru trusa de urgenta, medicul suportand financiar
rezolvarea urgentelor", scriu doctorii din Sadova, care isi amintesc ca tot atunci nu era foarte clar cine plateste asistentele medicale, dar si femeia de serviciu si utilitatile. Acestea s-au rezolvat o data cu aparitia noii legi din 2004, dar, din nou, au aparut alte dificultati in loc. "Toate eforturile noastre de a identifica metodele prin care sa dotam centrul cu echipamente medicale s-au dovedit sortite esecului din cauza vidului legislativ. In prezent, suntem in contact cu diverse ONG-uri pentru identificarea unor surse de finantare."
Asa se face ca, desi centrul de permanenta medicala trebuie sa rezolve, mai ales, urgentele care apar intr-o comuna, dotarea acestora nu corespunde acestei misiuni. "In momentul prezentarii, pacientul asteapta din partea noastra o atitudine profesionista si o interventie logistica demna de orice institutie similara europeana. Este punctul slab al functionarii acestor centre si calcaiul lui Ahile pentru probitatea profesionala a medicului. Imposibilitatea diferentierii pe baza de dovezi a unei dureri precordiale, din cauza lipsei unui EKG, obliga medicul sa-si puna in functiune flerul clinic, fapt inacceptabil in secolul XXI." Interesant e ca articolul din Medic.ro, care relateaza despre aceste probleme, este semnat de toti medicii care lucreaza la centrul de permanenta din Sadova.
In Prahova nu mai functioneaza nici un centru
Programul prin care taranilor trebuia sa li se asigure asistenta medicala de urgenta permanent nu functioneaza nici in alte judete ale tarii. In Prahova, de exemplu, nici unul din centrele medicale care fusesera inscrise in program nu mai exista.
Directorul Autoritatii de Sanatate
Publica Prahova, Cristina Podea, a refuzat sa ne explice care este cauza desfiintarii acelor unitati. "Ar trebui sa vorbiti cu purtatorul nostru de cuvant", a declarat directorul.
De altfel, Ministerul Sanatatii si casele
de asigurari de sanatate din judetele Giurgiu si Prahova au evitat pana acum sa ne dea un raspuns referitor la nefunctionarea centrelor de permanenta.
Responsabilitatea, impartita
Responsabilitatea pentru starea dezastruoasa in care se afla centrele de permanenta medicala din tara este impartita intre Ministerul Sanatatii, casele judetene de asigurari de sanatate si autoritatile locale. Potrivit legii, ministerul trebuie sa aloce fonduri pentru medicamente, materiale sanitare si truse de urgenta, iar prin directiile teritoriale de sanatate ar trebui sa se ocupe de arondarea comunelor la aceste centre, de distribuirea instrumentarului sanitar, de instruirea personalului si de controlul activitatii lor.
Casele de sanatate au obligatia sa plateasca medicii pentru munca depusa in aceste centre, in regim de camera de garda. Autoritatile locale sunt cele care asigura spatiul pentru functionarea unitatilor, asigurarea personalului auxiliar (femeie de serviciu, paznic) si plata utilitatilor.
Lucrurile nu stau insa, in realitate, asa cum pretind autoritatile. "Romania libera" demonstreaza astazi ca, in multe cazuri, aceasta masura nu functioneaza si ca sistemul sanitar romanesc le-a tras din nou o teapa contribuabililor. Reporterii ziarului au vizitat mai multe centre medicale din cateva judete din sudul tarii si au avut parte numai de surprize neplacute: unele camere de garda nu au existat niciodata, altele au fost inchise intre timp. O alta situatie intalnita a fost aceea in care centrele erau pregatite sa ofere ajutor, dar medicii nu au vrut sa le deschida usa pacientilor.
"Pana ajunge ambulanta la noi, murim cu zile." Acesta este "raspunsul-cadru" pe care-l primesti aproape de fiecare data cand ii intrebi pe romanii care nu traiesc intr-un oras mare cum se descurca atunci cand au o urgenta medicala. Lucrurile ar fi trebuit insa sa se imbunatateasca in ultimii ani. Asta, pentru ca Ministerul Sanatatii a initiat inca din 2002 deschiderea de centre de permanenta care sa asigure asistenta medicala de urgenta in comunitatile mai indepartate de statiile de salvare. A fost o idee laudabila, dar aplicarea ei a intampinat dificultati inca de la inceput. Cele mai mari probleme s-au dovedit a fi asigurarea unui spatiu
pentru functionare si dotarea cu instrumentar medical pentru urgente. In putine cazuri s-a reusit. In rest, doctorii fie au incercat sa supravietuiasca cu bani din propriul buzunar, fie au cerut ajutorul unor fundatii. Reporterii "Romaniei libere" au constatat insa ca multe dintre unitati s-au inchis pur si simplu.
Distanta de la teorie la practica
Mai intai am vrut sa vedem cum functioneaza centrele medicale din judetul Giurgiu. Pe pagina de internet a Casei Judetene de Asigurari de Sanatate exista un tabel cu cinci astfel de unitati care pe hartie apar ca fiind functionale. Am vrut sa aflam daca lucreaza si in realitate si daca oamenii pot fi ajutati in caz de urgenta medicala, "24 de ore din 24, inclusiv sambata si duminica", dupa cum se arata intr-un comunicat al Ministerului Sanatatii. Prima noastra destinatie a fost orasul Mihailesti. Am ajuns in localitate in jurul orei 24.00. Intentionam sa le cerem medicilor o banala aspirina pentru o durere de cap. Am avut surpriza sa descoperim ca nici macar acest medicament care se gaseste in orice farmacie nu poate fi obtinut de la centrul de permanenta de aici. Cladirea in care ar fi trebuit sa functioneze respectiva unitate zacea in intuneric, iar un lacat mare era pus pe usa. Am batut la geamul unui vecin care ne-a confirmat ca acolo nu se mai asigura garda de mult timp.
» Reporter: Zi-mi si mie, dispensarul aici e? Centrul de permanenta unde e?
Vecin: E aici, dar e inchis. Nu-i nimeni, boss.
» Reporter: Pai si noaptea nu e permanenta, nu e cineva de garda?
Vecin: Nu e, nu e, boss.
» Reporter: Aveam nevoie de o aspirina, ma doare capul de nu mai pot si stiam ca aici e centru de permanenta.
Vecin: Nu e, nu e, boss.
Ne-am lamurit cat de "functional" era centrul de permanenta medicala din Mihailesti. Am cerut amanunte insa si de la paznicul primariei. Cand il rugam sa ne indrume spre centrul medical, omului i se pare firesc sa ne indrepte spre singura institutie publica ce asigura permanenta in Mihailesti, si anume Politia. Aici agentii de serviciu ne-au oferit o solutie surprinzatoare pentru durerea noastra de cap.
Agent: Ce cautati?
» Reporter: Centrul de permanenta aici e, sefu’? Dispensar…
A.: Nu avem aici asa ceva. Daca nu este… Cum sa fie daca nu este?
» R.: Nici un medic, nimic?
A.: Nu este nici un medic aici…
» R.: Ma ia asa cu astupus, ma doare capul. O aspirina nu gasesc si eu?
A.: Aici e politia, mai omule. Daca vrei un baston, iti dam (rade).
» R.: Nu, ca ala da o durere de cap si mai mare…
A.: Pai si eu am o durere de cap de-mi vine sa plang. Era acolo pe timpul noptii, dar nu mai e. E inchis.
» R.: si nici farmacie? Numai in Bucuresti?
A.: Deci, nimic, nimic. Uite farmacie aici, dar e inchis. La fel si in partea ailalta. Deci n-aveti aici de nici o culoare. Vedeti la intrare in Bucuresti. Chiar la intrare in Rahova sunt doua farmacii non-stop acolo.
Asadar, daca un locuitor din Mihailesti are o urgenta, trebuie sa bata 20 de kilometri pana in Capitala. Ce face insa daca ii e foarte, foarte rau sau nu dispune de o masina
? Raspunsul ni-l da acelasi paznic de la primarie.
» Reporter.: si ambulanta de aici de unde vine, de la Giurgiu? In cat timp vine?
Paznic.: Vine greu de tot, aici mori cu zile.
"Ne-a inchis SANEPID-ul pentru ca nu aveam conditii"
Am revenit la Mihailesti a doua zi, in timpul programului obisnuit de lucru. De data aceasta, dispensarul era deschis. La lumina zilei, descoperim o cladire darapanata, cu tencuiala cazuta, cu panze de paianjen pe la stresini. Nici macar firma de pe cladire nu mai are toate literele. Ne intampina o asistenta care ne confirma ca centrul de permanenta din Mihailesti a fost inchis in urma cu vreo doi ani, pentru ca nu corespundea din punct de vedere sanitar.
» Reporter: Mai functioneaza aici centrul de permanenta?
Asistenta: Nu, pentru ca n-am avut conditii. Ni l-au inchis Casa de Asigurari si SANEPID-ul.
» R.: Dar in cat timp ajunge salvarea de la Giurgiu?
A.: Ei, face cam 45 de minute.
"La ora asta nu intrati decat cu paznicul de la primarie"
A doua oara ne-am incercat norocul in Calugareni, comuna traversata de DN 5 Bucuresti-Giurgiu. O ambulanta poate ajunge aici destul de repede, pentru ca soseaua este modernizata. Cu toate acestea am gasit un centru de permanenta functional. Din pacate, asta nu ne-a ajutat cu nimic. De serviciu era medicul Maria Rusu, care s-a speriat atat de tare cand i-am batut la usa, incat nu a vrut sa ne deschida. Nu am induplecat-o nici cand i-am spus ca ne simtim rau, nici dupa ce i-am dezvaluit ca suntem jurnalisti.
» Reporter: Doamna doctor este?
Maria Rusu: Eu sunt!
» R.: Fiti amabila, am si eu o durere de cap ingrozitoare. Un Saridon aveti cumva? O aspirina?
M.R.: Nu am…
» R.: Nu aveti nimic aici?
M.R.: Nimic. Calmante nu am.
» R.: Dar e centru de permanenta aici? O ambulanta aveti?
M.R.: Daca veniti cu pacientul, da.
» R.: De fapt, noi suntem de la "Romania libera" si vroiam sa vedem…
M.R.: Posibil, dar la ora asta, daca vreti sa intrati mai multi, intrati cu paznicul de la primarie.
» R.: O camera de garda exista aici?
M.R.: Exista, dar nu asa… Pentru urgente adevarate exista.
Am revenit la Calugareni a doua zi. La centrul de permanenta, in locul doctorului de serviciu am gasit usa inchisa si un bilet in geam, care ne avertiza ca este plecat la Giurgiu. L-am sunat pe medic la numarul de telefon afisat pe geam si i-am spus ca avem nevoie de ajutorul lui. Era ora doua si jumatate dupa-amiaza.
» Reporter: Buna ziua, domnule doctor. Sunt un pacient. Imi puteti spune in cat timp ajungeti, as avea nevoie de niste pastile.
Aristide Ion: Pe la ora patru, mai devreme nu, ca abia acum am ajuns la Giurgiu.
» R.: Aici e centru de permanenta?
A.I.: Centru de permanenta, da. Dar sunt plecat la Casa de Asigurari, am niste probleme aici.
» R.: Dar un alt doctor nu este?
A.I.: Deocamdata nu e. Dar imediat ce termin, vin spre dumneavoastra. Daca asteptati, poate vin si la trei si jumatate.
Abia in ziua urmatoare Aristide Ion ne-a sunat ca sa afle pentru ce l-am cautat. Cand a auzit ca suntem de la "Romania libera", s-a pornit intr-o avalansa de scuze. "Am fost plecat pana la Giurgiu, pentru ca la inceputul fiecarei luni trebuie sa depun mai multe decontari, documente, justificari. De exemplu, trebuie sa urmarim daca asiguratii mai lucreaza acolo unde au declarat initial si daca mai platesc asigurarea. E o treaba complicata, sunt cateva mii de oameni in satele pe care le avem in jurisidictie. Dar m-am intors repede. Pana la doua am consultat, apoi am mers la Giurgiu si la 15.30 am fost deja inapoi. si apoi sunt iar de permanenta. Daca in timpul asta se intampla sa vina un caz urgent, mai am un coleg care face vizite in satele din jurisdictia noastra. Venea dumnealui. Eu de asta i-am spus femeii de serviciu sa puna in geam numarul meu de telefon."
Aristide Ion ne-a explicat si motivul pentru care colega sa, care a fost in serviciul de noapte, a refuzat sa ne ajute. "Doamna Maria Rusu nu v-a dat drumul in centru pentru ca au mai intrat de vreo cateva ori golani si i-au creat probleme. De atunci se teme si nu mai da drumul oricui."
Un telefon spre nimeni
Un alt centru de permanenta testat de noi a fost cel din comuna Comana. Spatiul medical de aici este amplasat intr-o cladire veche, impozanta prin dimensiuni, dar imbatranita pe dinafara. Inauntru nu am reusit sa intram, pentru ca atat noaptea, cat si a doua zi, cand am revenit in zona, respectiva unitate a ramas inchisa cu lacatul. Asta, desi operatorii de la serviciul de urgenta 112 sunt convinsi ca acest centru functioneaza si ar fi putut sa ne ofere asistenta medicala pe loc.
Discutie prin telefon
» Reporter.: Fiti amabila, sunt in Comana. Exista aici un centru de permanenta, aveti idee?
Operator 112: Nu stiu daca exista. (Verifica.) Da, stati ca exista. Va pot da un numar de telefon de acolo, nu stiu exact unde e amplasat.
Am sunat, dar nu ne-a raspuns nimeni.
"Inacceptabil in secolul XXI"
Centrele de permanenta medicala au intampinat greutati inca din primele zile de activitate. Doctorii din comuna Sadova, judetul Dolj, au povestit pentru revista medicala Medic.ro ca in primul an de functionare a centrului de aici, in 2002, au aparut doua mari deficiente: "dotarea necorespunzatoare si inexistenta unei locatii stabile, deoarece necesita informarea pacientului despre locatia medicului de serviciu si deplasarea la cabinetul acestuia". Aceasta din urma problema s-a rezolvat in 2003, cand doctorii au primit de la autoritatile locale o incapere. Din pacate, au aparut alte piedici ulterior.
"La cele doua mari deficiente se adauga absenta unei surse de finantare pentru trusa de urgenta, medicul suportand financiar
rezolvarea urgentelor", scriu doctorii din Sadova, care isi amintesc ca tot atunci nu era foarte clar cine plateste asistentele medicale, dar si femeia de serviciu si utilitatile. Acestea s-au rezolvat o data cu aparitia noii legi din 2004, dar, din nou, au aparut alte dificultati in loc. "Toate eforturile noastre de a identifica metodele prin care sa dotam centrul cu echipamente medicale s-au dovedit sortite esecului din cauza vidului legislativ. In prezent, suntem in contact cu diverse ONG-uri pentru identificarea unor surse de finantare."
Asa se face ca, desi centrul de permanenta medicala trebuie sa rezolve, mai ales, urgentele care apar intr-o comuna, dotarea acestora nu corespunde acestei misiuni. "In momentul prezentarii, pacientul asteapta din partea noastra o atitudine profesionista si o interventie logistica demna de orice institutie similara europeana. Este punctul slab al functionarii acestor centre si calcaiul lui Ahile pentru probitatea profesionala a medicului. Imposibilitatea diferentierii pe baza de dovezi a unei dureri precordiale, din cauza lipsei unui EKG, obliga medicul sa-si puna in functiune flerul clinic, fapt inacceptabil in secolul XXI." Interesant e ca articolul din Medic.ro, care relateaza despre aceste probleme, este semnat de toti medicii care lucreaza la centrul de permanenta din Sadova.
In Prahova nu mai functioneaza nici un centru
Programul prin care taranilor trebuia sa li se asigure asistenta medicala de urgenta permanent nu functioneaza nici in alte judete ale tarii. In Prahova, de exemplu, nici unul din centrele medicale care fusesera inscrise in program nu mai exista.
Directorul Autoritatii de Sanatate
Publica Prahova, Cristina Podea, a refuzat sa ne explice care este cauza desfiintarii acelor unitati. "Ar trebui sa vorbiti cu purtatorul nostru de cuvant", a declarat directorul.
De altfel, Ministerul Sanatatii si casele
de asigurari de sanatate din judetele Giurgiu si Prahova au evitat pana acum sa ne dea un raspuns referitor la nefunctionarea centrelor de permanenta.
Responsabilitatea, impartita
Responsabilitatea pentru starea dezastruoasa in care se afla centrele de permanenta medicala din tara este impartita intre Ministerul Sanatatii, casele judetene de asigurari de sanatate si autoritatile locale. Potrivit legii, ministerul trebuie sa aloce fonduri pentru medicamente, materiale sanitare si truse de urgenta, iar prin directiile teritoriale de sanatate ar trebui sa se ocupe de arondarea comunelor la aceste centre, de distribuirea instrumentarului sanitar, de instruirea personalului si de controlul activitatii lor.
Casele de sanatate au obligatia sa plateasca medicii pentru munca depusa in aceste centre, in regim de camera de garda. Autoritatile locale sunt cele care asigura spatiul pentru functionarea unitatilor, asigurarea personalului auxiliar (femeie de serviciu, paznic) si plata utilitatilor.
Depozitele bancare sînt sigure şi nicio bancă din România nu are probleme de lichiditate
epozitele bancare sunt sigure, întrucât nicio bancă din sistemul românesc nu prezintă probleme de lichiditate, a declarat directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR, răspunzând zvonurilor privind stabilitatea sistemului bancar din România.
"Vă asigur cu toată responsabilitatea că absolut nicio bancă din sistem nu prezintă probleme de lichiditate şi că toate băncile din România se încadrează în limitele stabilite de Banca Naţională a României", a declarat, miercuri, Nicolae Cinteză, în cadrul unei conferinţe de presă, transmisă de RealitateaTV.
"Vă asigur cu toată responsabilitatea că absolut nicio bancă din sistem nu prezintă probleme de lichiditate şi că toate băncile din România se încadrează în limitele stabilite de Banca Naţională a României", a declarat, miercuri, Nicolae Cinteză, în cadrul unei conferinţe de presă, transmisă de RealitateaTV.
luni, 6 aprilie 2009
Fondurile comunitare, blocate in Senat
Romania risca sa nu mai primeasca fondurile comunitare care ar fi trebuit sa fie platite incepand cu luna iunie dintr-un motiv cat se poate de "dambovitean".
Inainte de a da banii, Comisia Europeana trebuie sa primeasca dovezile potrivit carora institutiile de la noi sunt capabile sa gestioneze implementarea fondurilor, iar legislatia noastra este conforma cu cea comunitara. Din pacate insa, organismul
care trebuie sa furnizeze aceste dovezi – Autoritatea de Audit de pe langa Curtea de Conturi – nuare cadrul legal
care sa-i permita sa functioneze in scopul pentru care a fost infiintata. Votarea actului normativ cu pricina este amanata sistematic de Senatul Romaniei, desi acesta a fost aprobat cu un an in urma de Camera Deputatilor.
Intr-o scrisoare aflata in posesia "Romaniei libere", ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, ii solicita lui Mihai Voicu, ministrul pentru relatia cu Parlamentul, sa atentioneze Senatul asupra urgentei adoptarii legislatiei necesare functionarii Autoritatii de Audit.
"In vederea evitarii acestui blocaj major in implementarea fondurilor comunitare, respectiv neprimirea platilor intermediare de la Comisia Europeana, va adresam rugamintea, domnule ministru, sa supuneti atentiei Senatului Romaniei necesitatea adoptarii in regim de urgenta a proiectului de lege pentru modificarea si completarea Legii de organizare si functionare a Curtii de Conturi a Romaniei, care se afla pe ordinea de zi a Senatului, lege organica, prin care se completeaza cadrul legislativ privind rolul si responsabilitatile Autoritatii de Audit", se arata in scrisoarea lui Vosganian.
Ca urmare a aderarii la Uniunea Europeana, Romania beneficiaza de asistenta financiara nerambursabila sub forma fondurilor structurale de coeziune in vederea dezvoltarii infrastructurii de mediu, transport, energie, dezvoltarii regionale, cresterea competitivitatii economice, dezvoltarii resurselor umane si a capacitatii administrative. Pana in 2013 tara noastra ar urma sa primeasca 19,7 miliarde de euro. Pentru a gestiona programele finantate din fonduri structurale si de coeziune in conformitate cu legislatia comunitara, Romania a creat un sistem institutional nou, in care se regasesc, la nivel central, autoritati de management (pentru fiecare proiect), o autoritate de certificare si o alta de audit. Pentru indeplinirea acestei din urma functii a fost desemnata, in Romania, Autoritatea de Audit de pe langa Curtea de Conturi, care are menirea de a asigura Comisia Europeana ca toate fondurile comunitare au fost cheltuite in mod legal si ca se respecta toate regulile de eligibilitate. Practic, nu se poate aproba nici o cheltuire a banilor
comunitari fara raportul si opinia Autoritatii de Audit.
Aceeasi institutie trebuie sa evalueze, potrivit reglementarilor comunitare, conformitatea sistemelor de management si control cu reglementarile comunitare. Scadenta se apropie si autoritatile au inceput sa constientizeze abia "la spartul targului" faptul ca Romania se afla intr-un impas major.
Contactat de "Romania libera", ministrul Mihai Voicu a declarat ca a luat la cunostinta de existenta acestei probleme si va face de urgenta demersurile catre Senat. Din pacate insa, Legea Curtii de Conturi nu a fost inclusa nici ieri pe ordinea de zi a Senatului Romaniei, iar astazi este ultima zi in care aceasta Camera va lucra in plen. De maine, parlamentarii lucreaza in comisii sau pleaca in teritoriu.
Inainte de a da banii, Comisia Europeana trebuie sa primeasca dovezile potrivit carora institutiile de la noi sunt capabile sa gestioneze implementarea fondurilor, iar legislatia noastra este conforma cu cea comunitara. Din pacate insa, organismul
care trebuie sa furnizeze aceste dovezi – Autoritatea de Audit de pe langa Curtea de Conturi – nuare cadrul legal
care sa-i permita sa functioneze in scopul pentru care a fost infiintata. Votarea actului normativ cu pricina este amanata sistematic de Senatul Romaniei, desi acesta a fost aprobat cu un an in urma de Camera Deputatilor.
Intr-o scrisoare aflata in posesia "Romaniei libere", ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, ii solicita lui Mihai Voicu, ministrul pentru relatia cu Parlamentul, sa atentioneze Senatul asupra urgentei adoptarii legislatiei necesare functionarii Autoritatii de Audit.
"In vederea evitarii acestui blocaj major in implementarea fondurilor comunitare, respectiv neprimirea platilor intermediare de la Comisia Europeana, va adresam rugamintea, domnule ministru, sa supuneti atentiei Senatului Romaniei necesitatea adoptarii in regim de urgenta a proiectului de lege pentru modificarea si completarea Legii de organizare si functionare a Curtii de Conturi a Romaniei, care se afla pe ordinea de zi a Senatului, lege organica, prin care se completeaza cadrul legislativ privind rolul si responsabilitatile Autoritatii de Audit", se arata in scrisoarea lui Vosganian.
Ca urmare a aderarii la Uniunea Europeana, Romania beneficiaza de asistenta financiara nerambursabila sub forma fondurilor structurale de coeziune in vederea dezvoltarii infrastructurii de mediu, transport, energie, dezvoltarii regionale, cresterea competitivitatii economice, dezvoltarii resurselor umane si a capacitatii administrative. Pana in 2013 tara noastra ar urma sa primeasca 19,7 miliarde de euro. Pentru a gestiona programele finantate din fonduri structurale si de coeziune in conformitate cu legislatia comunitara, Romania a creat un sistem institutional nou, in care se regasesc, la nivel central, autoritati de management (pentru fiecare proiect), o autoritate de certificare si o alta de audit. Pentru indeplinirea acestei din urma functii a fost desemnata, in Romania, Autoritatea de Audit de pe langa Curtea de Conturi, care are menirea de a asigura Comisia Europeana ca toate fondurile comunitare au fost cheltuite in mod legal si ca se respecta toate regulile de eligibilitate. Practic, nu se poate aproba nici o cheltuire a banilor
comunitari fara raportul si opinia Autoritatii de Audit.
Aceeasi institutie trebuie sa evalueze, potrivit reglementarilor comunitare, conformitatea sistemelor de management si control cu reglementarile comunitare. Scadenta se apropie si autoritatile au inceput sa constientizeze abia "la spartul targului" faptul ca Romania se afla intr-un impas major.
Contactat de "Romania libera", ministrul Mihai Voicu a declarat ca a luat la cunostinta de existenta acestei probleme si va face de urgenta demersurile catre Senat. Din pacate insa, Legea Curtii de Conturi nu a fost inclusa nici ieri pe ordinea de zi a Senatului Romaniei, iar astazi este ultima zi in care aceasta Camera va lucra in plen. De maine, parlamentarii lucreaza in comisii sau pleaca in teritoriu.
Leul atinge vârful ultimelor două săptămâni: 3,62 lei/euro
Moneda naţională s-a apreciat cu doi bani
spre finalul şedinţei de luni faţă de sfârşitul săptămânii trecute, până la 3,62 lei/euro, pe fondul ordinelor comerciale mari, iar BNR a afişat un curs de referinţă de 3,6347 lei/euro, care reprezintă vârful ultimelor două săptămâni. "Tedinţa de apreciere a leului s-a accelerat în a doua parte a şedinţei, exclusiv pe fondul ordinelor comerciale mari şi al prezenţei vânzătorilor nerezidenţi în piaţă", a declarat dealerul Băncii Comerciale Române (BCR) Narcis Noaghea, pentru NewsIn. Moneda naţională s-a apreciat în primele tranzacţii de luni, de la 3,6410 la 3,6253 lei/euro, în ton cu mişcarea înregistrată de zlot şi coroana slovacă, dar după ora 10:00 leul a pierdut teren timp de două ore până la 3,6372 lei/euro, nivel la care s-a menţinut până la ora 15:00, când s-a apreciat abrupt, până la cotaţii uşor peste 3,62 lei/euro. La 17:30, băncile cumpărau un euro cu 3,6180 lei şi îl vindeau cu 3,6327 lei. BNR a atras, luni, de la opt bănci comerciale 3,6 miliarde lei (aproape 1 miliard euro) în depozite
cu scadenţa pe 26 aprilie, la dobânzi de 9,75% pe an. Dobânzile interbancare la depozitele pentru o zi de tip overnight sunt la un nivel uşor sub cel al dobânzii de politică monetară, la 9,3 - 9,7% pe an.
spre finalul şedinţei de luni faţă de sfârşitul săptămânii trecute, până la 3,62 lei/euro, pe fondul ordinelor comerciale mari, iar BNR a afişat un curs de referinţă de 3,6347 lei/euro, care reprezintă vârful ultimelor două săptămâni. "Tedinţa de apreciere a leului s-a accelerat în a doua parte a şedinţei, exclusiv pe fondul ordinelor comerciale mari şi al prezenţei vânzătorilor nerezidenţi în piaţă", a declarat dealerul Băncii Comerciale Române (BCR) Narcis Noaghea, pentru NewsIn. Moneda naţională s-a apreciat în primele tranzacţii de luni, de la 3,6410 la 3,6253 lei/euro, în ton cu mişcarea înregistrată de zlot şi coroana slovacă, dar după ora 10:00 leul a pierdut teren timp de două ore până la 3,6372 lei/euro, nivel la care s-a menţinut până la ora 15:00, când s-a apreciat abrupt, până la cotaţii uşor peste 3,62 lei/euro. La 17:30, băncile cumpărau un euro cu 3,6180 lei şi îl vindeau cu 3,6327 lei. BNR a atras, luni, de la opt bănci comerciale 3,6 miliarde lei (aproape 1 miliard euro) în depozite
cu scadenţa pe 26 aprilie, la dobânzi de 9,75% pe an. Dobânzile interbancare la depozitele pentru o zi de tip overnight sunt la un nivel uşor sub cel al dobânzii de politică monetară, la 9,3 - 9,7% pe an.
Monopolul rusesc pe oţel-beton scumpeşte casele cu 10.000 de euro
Grupul rus Mechel, care a ajuns să controleze 80% din piaţa românească, a dublat în câteva luni preţul la oţel-beton
Paradoxal, România exportă masiv fier vechi şi a ajuns să importe oţel-beton
Preţurile locuinţelor noi vor creşte, în perioada imediat următoare, cu cel puţin 5 procente, datorită dublării preţului la oţelul-beton. Asta înseamnă că un apartament de 2 camere va fi mai scump cu până la 10.000 de euro. Creşterea spectaculoasă a preţului la oţel-beton, material de bază în industria construcţiilor, se explică simplu: lipsa de reacţie a guvernanţilor la evoluţia pieţii de profil, acaparată de ruşii de la Mechel. În luna martie 2008, Consiliul Concurenţei a avizat preluarea Ductil Steel Buzău de către grupul rus Mechel, care mai patronează Combinatul de Oţeluri Speciale Târgovişte şi Combinatul Industria Sârmei Câmpia Turzii.
În plus
, Ductil Steel este proprietarul oţelăriei electrice a Combinatului Oţelul Roşu. În aceste condiţii, concurenţii Mechel au rămas doar Lamdro SA Drobeta-Turnu Severin şi Laminate SA Focşani, care, împreună, au o cotă de numai 20% din producţie.
Pe de altă parte, cele două societăţi nu au capacităţi de producţie integrate, ca Mechel, astfel încât costurile lor sunt mai ridicate decât ale societăţilor concernului rus. Prin urmare, preţul oţelului-beton de la Bucureşti este dictat de la Moscova.
Deşi au costuri reduse de producţie, ruşii, care deţin 80% din producţia de oţel-beton, au aliniat preţul acestuia la cel practicat de Turcia. Turcii dau trendul de creştere în ultimele luni, pe piaţa internaţională. Practic, dacă în octombrie 2007 oţelul-beton se vindea cu 500 de dolari tona, în aprilie a.c. s-a sărit de cota 1.000 de dolari tona, iar luna aceasta se aşteaptă chiar ca preţul să ajungă la 1.200 de dolari tona!
Oficialii Consiliului Concurenţei susţin că situaţia este perfect legală, câtă vreme societăţile din construcţii au la dispoziţie importurile, iar preţurile practicate de Mechel nu le depăşesc semnificativ pe cele practicate pe piaţa internaţională. „Importurile au crescut de la 5-10% în 2005-2006 la 30-35% în 2007-2008. Deci alternative există”, susţine Consiliul Concurenţei.
O alternativă viabilă pentru ca pe piaţa românească să existe fier-beton ieftin ar fi stoparea exportului de fier vechi, materia primă pentru oţelul beton. Acum, când preţul fierului vechi l-a depăşit pe cel al oţelului-beton de anul trecut, ajungând la 700 de dolari tona, România continuă să exporte masiv fier vechi şi importă oţel-beton... Consiliul Concurenţei precizează că, în prezent, se desfăşoară o amplă investigaţie referitoare la piaţa fierului vechi.Adriana Eftime, director general al Patronatului Societăţilor de Construcţii din România, spune că evoluţia preţului fierului-beton este „dureroasă”: „Luând în considerare o creştere a preţului fierului-beton de 70-80%, costul final al metrului pătrat construit la o clădire
P + 4 creşte cu 3-3,2%. Procentul creşte semnificativ în cazul clădirilor mai înalte, pentru că acolo creşte şi necesarul de oţel-beton. Firmele
de construcţii care au contractat lucrări anul trecut sau chiar în urmă cu doi ani se confruntă cu mari probleme acum, din cauza acestei evoluţii a costurilor de producţie, şi ajung chiar să lucreze în pagubă”. Creşterea estimată de dna Eftime se referă la costul de producţie, fiind de aşteptat ca evoluţia costului de vânzare de către developeri să fie chiar mai spectaculoasă. Pentru comparaţie, costul de producţie al metrului pătrat construit era de 500 de euro în 2005, ajungând la 700 de euro în 2008; la vânzare, însă, metrul pătrat era în jurul valorii de 1.100 de euro în 2005 şi a depăşit 1.500 de euro încă de anul trecut.
Aşadar, suma plătită suplimentar pentru un apartament de două camere într-un bloc
nou de locuinţe ar putea creşte cu circa 10.000 de euro, ca efect al majorării preţului oţelului-beton. Deşi dată complet peste cap, piaţa autohtonă a oţelului-beton este dirijată actualmente de reguli stabilite în urmă cu 5 ani, când s-a gândit Strategia Naţională în Sectorul Siderurgic 2004-2008. Conform acelei strategii şi în acord cu angajamentele europene, capacitatea naţională de producţie a fost redusă de la 9 la 6 milioane de tone anual, iar ruşii de la Mechel au beneficiat de ajutoare de stat pentru combinatele de la Târgovişte şi Câmpia Turzii.
Paradoxal, România exportă masiv fier vechi şi a ajuns să importe oţel-beton
Preţurile locuinţelor noi vor creşte, în perioada imediat următoare, cu cel puţin 5 procente, datorită dublării preţului la oţelul-beton. Asta înseamnă că un apartament de 2 camere va fi mai scump cu până la 10.000 de euro. Creşterea spectaculoasă a preţului la oţel-beton, material de bază în industria construcţiilor, se explică simplu: lipsa de reacţie a guvernanţilor la evoluţia pieţii de profil, acaparată de ruşii de la Mechel. În luna martie 2008, Consiliul Concurenţei a avizat preluarea Ductil Steel Buzău de către grupul rus Mechel, care mai patronează Combinatul de Oţeluri Speciale Târgovişte şi Combinatul Industria Sârmei Câmpia Turzii.
În plus
, Ductil Steel este proprietarul oţelăriei electrice a Combinatului Oţelul Roşu. În aceste condiţii, concurenţii Mechel au rămas doar Lamdro SA Drobeta-Turnu Severin şi Laminate SA Focşani, care, împreună, au o cotă de numai 20% din producţie.
Pe de altă parte, cele două societăţi nu au capacităţi de producţie integrate, ca Mechel, astfel încât costurile lor sunt mai ridicate decât ale societăţilor concernului rus. Prin urmare, preţul oţelului-beton de la Bucureşti este dictat de la Moscova.
Deşi au costuri reduse de producţie, ruşii, care deţin 80% din producţia de oţel-beton, au aliniat preţul acestuia la cel practicat de Turcia. Turcii dau trendul de creştere în ultimele luni, pe piaţa internaţională. Practic, dacă în octombrie 2007 oţelul-beton se vindea cu 500 de dolari tona, în aprilie a.c. s-a sărit de cota 1.000 de dolari tona, iar luna aceasta se aşteaptă chiar ca preţul să ajungă la 1.200 de dolari tona!
Oficialii Consiliului Concurenţei susţin că situaţia este perfect legală, câtă vreme societăţile din construcţii au la dispoziţie importurile, iar preţurile practicate de Mechel nu le depăşesc semnificativ pe cele practicate pe piaţa internaţională. „Importurile au crescut de la 5-10% în 2005-2006 la 30-35% în 2007-2008. Deci alternative există”, susţine Consiliul Concurenţei.
O alternativă viabilă pentru ca pe piaţa românească să existe fier-beton ieftin ar fi stoparea exportului de fier vechi, materia primă pentru oţelul beton. Acum, când preţul fierului vechi l-a depăşit pe cel al oţelului-beton de anul trecut, ajungând la 700 de dolari tona, România continuă să exporte masiv fier vechi şi importă oţel-beton... Consiliul Concurenţei precizează că, în prezent, se desfăşoară o amplă investigaţie referitoare la piaţa fierului vechi.Adriana Eftime, director general al Patronatului Societăţilor de Construcţii din România, spune că evoluţia preţului fierului-beton este „dureroasă”: „Luând în considerare o creştere a preţului fierului-beton de 70-80%, costul final al metrului pătrat construit la o clădire
P + 4 creşte cu 3-3,2%. Procentul creşte semnificativ în cazul clădirilor mai înalte, pentru că acolo creşte şi necesarul de oţel-beton. Firmele
de construcţii care au contractat lucrări anul trecut sau chiar în urmă cu doi ani se confruntă cu mari probleme acum, din cauza acestei evoluţii a costurilor de producţie, şi ajung chiar să lucreze în pagubă”. Creşterea estimată de dna Eftime se referă la costul de producţie, fiind de aşteptat ca evoluţia costului de vânzare de către developeri să fie chiar mai spectaculoasă. Pentru comparaţie, costul de producţie al metrului pătrat construit era de 500 de euro în 2005, ajungând la 700 de euro în 2008; la vânzare, însă, metrul pătrat era în jurul valorii de 1.100 de euro în 2005 şi a depăşit 1.500 de euro încă de anul trecut.
Aşadar, suma plătită suplimentar pentru un apartament de două camere într-un bloc
nou de locuinţe ar putea creşte cu circa 10.000 de euro, ca efect al majorării preţului oţelului-beton. Deşi dată complet peste cap, piaţa autohtonă a oţelului-beton este dirijată actualmente de reguli stabilite în urmă cu 5 ani, când s-a gândit Strategia Naţională în Sectorul Siderurgic 2004-2008. Conform acelei strategii şi în acord cu angajamentele europene, capacitatea naţională de producţie a fost redusă de la 9 la 6 milioane de tone anual, iar ruşii de la Mechel au beneficiat de ajutoare de stat pentru combinatele de la Târgovişte şi Câmpia Turzii.
Blocurile lui Richter
Constructiile noi ridicate in Romania sunt vulnerabile la risc seismic din cauza haosului si indisciplinei din aceasta industrie * In goana dupa profit, dezvoltatorii imobiliari aleg, de cele mai multe ori, solutia cea mai ieftina, nu cea mai sigura
Haosul din constructii ar putea iesi la iveala abia in urma unui cutremur devastator, similar cu cel care a lovit Romania in 1977. Controlul statului in aceasta industrie este minimal, din cauza lipsei de personal calificat.
Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC) dispune doar de 650 de inspectori la nivel national, iar posturile scoase la concurs raman neocupate. Reprezentantii ISC controleaza de regula doar documentele aferente constructiei, mai putin realitatea din teren. Piata blocurilor noi de locuinte, aflata in plina ascensiune, este cea mai vulnerabila la riscul seismic, deoarece aici patrund dezvoltatori fara experienta, preocupati mai mult de maximizarea profiturilor si mai putin de siguranta si confortul viitorilor locatari.
Criza fortei de munca in constructii determina inclusiv investitorii consacrati sa subcontracteze de mai multe ori lucrarile. Acestea ajung sa fie executate de constructori care opereaza cu muncitori necalificati sau semicalificati. Specialistii in proiectare si in constructii, dar si autoritatile din domeniu recunosc ca exista semne de intrebare in ceea ce priveste siguranta. Chiar si Inspectoratul de Stat in Constructii admite ca in urma unor reclamatii au fost descoperite grave nereguli in cazul unor ansambluri rezidentiale.
Cosmarul noii locuinte
Achizitionarea unei locuinte intr-un cartier rezidential nou s-a transformat pentru multi dintre cumparatori intr-un cosmar. Problemele incep de la semnarea contractelor, continua cu depasirea termenelor de predare si ating apogeul atunci cand proprietarii constata ca grave nereguli in apartamentele pentru care au platit peste 100.000 de euro. Aceasta este doar partea vizibila a degringoladei din constructii
. Elementele mai putin vizibile, care devin "vicii ascunse", sunt structurile de rezistenta ale blocurilor de locuinte. In timp ce, potrivit Ministerului Dezvoltarii, Locuintei si Lucrarilor Publice, "conditiile seismice din Romania sunt dintre cele mai severe din Europa", autoritatile publice acorda atentie doar cladirilor vechi, vizibil deteriorate, fara sa initieze un control eficient al constructiilor noi. Asta desi specialistii in proiectare si in constructii si autoritatile in domeniu recunosc ca exista semne de intrebare privind siguranta. "Ar trebui sa ne raportam la un context actual, respectiv la o criza a fortei de munca pe piata de constructii exceptionala coroborata cu o cerere de lucrari pe piata care e fara precedent - e o situatie cu care cred ca ne intalnim o data ca si profesionisti. E o presiune mare din acest punct de vedere pentru care piata romaneasca nu e pregatita. Cred ca nici la nivel de autoritati, nici la nivel de constructori, nici de proiectare, iar cercetarea e intr-un moment prost din motive bine stiute. Nu suntem pregatiti sa facem fata la ceea ce se intampla pe piata: cererea pe piata de rezidential, birouri etc", ne-a declarat Dragos Marcu, directorul firmei de proiectare "Popp si Asociatii". Marcu a explicat ca marii dezvoltatori din Vest au venit in Romania doar cu echipe de project management si cu cunostintele lor in domeniul organizarii. "Din punct de vedere tehnic cu prea mult nu ne-au ajutat. Sunt mari antreprenori vestici in Romania, care au, tehnic vorbind, doar director si portar. Putini au forta de munca proprie. Constructorul desemnat de antreprenor face toate diligentele sa duca contractul la bun sfarsit. Problema este ca sunt constructii la care ai in santier 500 - 1000 de oameni. Nimeni nu are atatia oameni. Se lucreaza in fapt printr-o serie de subcontractari. Sunt mai multe nivele de subcontractori. Cu cat sunt mai multi subcontractori, cu atat calitatea oamenilor din teren e mai mica", a adaugat Marcu.
"Dati jos din pret"
In opinia acestuia, riscul in ceea ce priveste calitatea si siguranta constructiei creste exponential in cazul investitiilor mici, cum ar fi un bloc de locuinte, care sunt realizate de diverse persoane fizice fara experienta in domeniu. In cazul marilor investitii, dezvoltatorii fac presiuni asupra proiectantului sa minimizeze cat mai mult costurile, de multe ori in detrimentul calitatii, preferand sa plateasca mai multi bani echipelor de consultanta financiara pentru a gasi solutii mai ieftine. "De exemplu, in cazul unui mall din Bucuresti: clientul a fixat buget 60 de milioane de euro si, la proiect au iesit 65 de milioane, iar el a zis dati jos din pret ca nu ma inscriu in buget", exemplifica Dragos Marcu. El a precizat, totusi, ca nu crede ca investitorii consacrati risca in cazul structurilor de rezistenta.
Tariceanu: "Semanam cu Orientul subdezvoltat"
Premierul Calin Popescu Tariceanu a atras atentia recent asupra degringoladei din constructii. "Nu este nici un fel de disciplina in ceea ce priveste regimul de constructii. Probabil ca planurile de urbanism zonal si planurile de amenajari generale, de urbanism general, sunt tratate cu mult prea multa usurinta, ca sa nu spun cu superficialitate, de primariile din zona si de aceea avem un fel de regim de constructii extrem de pestrit, care seamana mai degraba cu Orientul de nu stiu unde, cu Orientul subdezvoltat si nu cu o tara europeana", a spus premierul, acum o saptamana, la Constanta.
Cumparatorii se plang pe Internet
Exasperati de lipsa de reactie a autoritatilor, cei care au dat sute de mii de euro pentru o locuinta intr-un bloc nou isi publica nemultumirile pe Internet. Pe forumul Softpedia, exista mai multe sectiuni dedicate cartierelor noi.
"Chiar ieri discutam cu constructorul despre un lot de 200 de vile care se vor construi la Corbeanca. Lasand la o parte viteza fenomenala de executie (...), proiectul de rezistenta e... mirific: un strat de 20 cm de pietris si o placa de beton nearmata, astea in chip de fundatie. Sper din tot sufletul ca macar blocurile se fac mai cu simt de raspundere... ", spune, spre exemplu, Dana H. "Am sa va vand un pont. Exista un domn Kerhaiani care contruieste in spatele mall Vitan, Dristor metrou, Camil Ressu, Ilioara cateva imobile care sunt total in ilegalitate, ce sa mai vorbim de calitate", spune o alta persoana.
Constructii noi cu probleme grave
Si presedintele Asociatiei Romane a Agentiilor Imobiliare (ARAI), Ruxandra Cleciu, recunoaste ca, pe langa riscul ca unele proiecte imobiliare sa fie blocate din lipsa de finantare
, o alta problema este si standardul acestora de calitate.
"Nu sunt toate la nivel de calitate. Insa nici noi nu putem intra cu clientii pe santier sa verificam lucrarile, este interzis de lege. Teoretic, cumparatorul are garantia calitatii lucrarii din partea statului, care aproba constructia, in special proiectul de rezistenta. Singurul sfat pentru cumparatori ar fi sa se documenteze despre lucrarile anterioare ale dezvoltatorului, pentru a avea o imagine despre seriozitatea acestuia si sa fie extrem de atenti in momentul in care citesc contractul", a afirmat Cleciu. Dezvoltatorii gandesc ca, cu cat obtin aprobari pentru mai multe etaje, cu atat profitul e mai mare, deoarece se va duce mai mult pe verticala, insa nu este asa. Deja, la mai multe niveluri subterane, investesti mai mult in structura, nu mai poti construi pe beton, trebuie structura metalica etc", a adaugat Cleciu.
ISC: Se verifica doar actele
In ciuda faptului ca legislatia romana in domeniul constructiilor, si in special in privinta normelor de siguranta antiseismica, este foarte severa, statul nu supravegheaza realitatea din santier, ci doar actele.
"Practic, inspectorul nu verifica fizic constructia, ci se uita la documente", ne-a explicat seful Inspectoratului de Stat in Constructii, Dorina Isopescu (foto). In opinia sa, normativele in vigoare in momentul de fata nu mai permit erori de tipul celor care s-au facut inainte de cutremurul din '77. Totusi, ISC a descoperit probleme grave in cazul unor ansambluri rezidentiale. Astfel, s-au identificat cazuri in care nu era respectata adancimea fundatiei, raportat la prevederea legala referitoare la adancimea de inghet. "Sunt cazuri de cumparatori care au facut reclamatii la ISC ca au dat sute de mii de euro si, in momentul in care au dorit sa modifice ceva in apartament, au constatat ca acesta era realizat din pereti nestructurali, chiar acolo unde trebuia sa existe pereti portanti si de rezistenta sau, mai recent, ca mai mult de o jumatate dintr-o casa, in care cealalta era construita pe fundatie, practic doua treimi din casa realizate ca anexe pe o platforma betonata, pe terasa constructiei existente, fara fundatie", sustine Dorina Isopescu.
Cele mai multe sanctiuni aplicate de ISC pentru ansamblurile rezidentiale au vizat judetele Bihor si Cluj, urmate de zona Bucuresti - Ilfov.
Haosul din constructii ar putea iesi la iveala abia in urma unui cutremur devastator, similar cu cel care a lovit Romania in 1977. Controlul statului in aceasta industrie este minimal, din cauza lipsei de personal calificat.
Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC) dispune doar de 650 de inspectori la nivel national, iar posturile scoase la concurs raman neocupate. Reprezentantii ISC controleaza de regula doar documentele aferente constructiei, mai putin realitatea din teren. Piata blocurilor noi de locuinte, aflata in plina ascensiune, este cea mai vulnerabila la riscul seismic, deoarece aici patrund dezvoltatori fara experienta, preocupati mai mult de maximizarea profiturilor si mai putin de siguranta si confortul viitorilor locatari.
Criza fortei de munca in constructii determina inclusiv investitorii consacrati sa subcontracteze de mai multe ori lucrarile. Acestea ajung sa fie executate de constructori care opereaza cu muncitori necalificati sau semicalificati. Specialistii in proiectare si in constructii, dar si autoritatile din domeniu recunosc ca exista semne de intrebare in ceea ce priveste siguranta. Chiar si Inspectoratul de Stat in Constructii admite ca in urma unor reclamatii au fost descoperite grave nereguli in cazul unor ansambluri rezidentiale.
Cosmarul noii locuinte
Achizitionarea unei locuinte intr-un cartier rezidential nou s-a transformat pentru multi dintre cumparatori intr-un cosmar. Problemele incep de la semnarea contractelor, continua cu depasirea termenelor de predare si ating apogeul atunci cand proprietarii constata ca grave nereguli in apartamentele pentru care au platit peste 100.000 de euro. Aceasta este doar partea vizibila a degringoladei din constructii
. Elementele mai putin vizibile, care devin "vicii ascunse", sunt structurile de rezistenta ale blocurilor de locuinte. In timp ce, potrivit Ministerului Dezvoltarii, Locuintei si Lucrarilor Publice, "conditiile seismice din Romania sunt dintre cele mai severe din Europa", autoritatile publice acorda atentie doar cladirilor vechi, vizibil deteriorate, fara sa initieze un control eficient al constructiilor noi. Asta desi specialistii in proiectare si in constructii si autoritatile in domeniu recunosc ca exista semne de intrebare privind siguranta. "Ar trebui sa ne raportam la un context actual, respectiv la o criza a fortei de munca pe piata de constructii exceptionala coroborata cu o cerere de lucrari pe piata care e fara precedent - e o situatie cu care cred ca ne intalnim o data ca si profesionisti. E o presiune mare din acest punct de vedere pentru care piata romaneasca nu e pregatita. Cred ca nici la nivel de autoritati, nici la nivel de constructori, nici de proiectare, iar cercetarea e intr-un moment prost din motive bine stiute. Nu suntem pregatiti sa facem fata la ceea ce se intampla pe piata: cererea pe piata de rezidential, birouri etc", ne-a declarat Dragos Marcu, directorul firmei de proiectare "Popp si Asociatii". Marcu a explicat ca marii dezvoltatori din Vest au venit in Romania doar cu echipe de project management si cu cunostintele lor in domeniul organizarii. "Din punct de vedere tehnic cu prea mult nu ne-au ajutat. Sunt mari antreprenori vestici in Romania, care au, tehnic vorbind, doar director si portar. Putini au forta de munca proprie. Constructorul desemnat de antreprenor face toate diligentele sa duca contractul la bun sfarsit. Problema este ca sunt constructii la care ai in santier 500 - 1000 de oameni. Nimeni nu are atatia oameni. Se lucreaza in fapt printr-o serie de subcontractari. Sunt mai multe nivele de subcontractori. Cu cat sunt mai multi subcontractori, cu atat calitatea oamenilor din teren e mai mica", a adaugat Marcu.
"Dati jos din pret"
In opinia acestuia, riscul in ceea ce priveste calitatea si siguranta constructiei creste exponential in cazul investitiilor mici, cum ar fi un bloc de locuinte, care sunt realizate de diverse persoane fizice fara experienta in domeniu. In cazul marilor investitii, dezvoltatorii fac presiuni asupra proiectantului sa minimizeze cat mai mult costurile, de multe ori in detrimentul calitatii, preferand sa plateasca mai multi bani echipelor de consultanta financiara pentru a gasi solutii mai ieftine. "De exemplu, in cazul unui mall din Bucuresti: clientul a fixat buget 60 de milioane de euro si, la proiect au iesit 65 de milioane, iar el a zis dati jos din pret ca nu ma inscriu in buget", exemplifica Dragos Marcu. El a precizat, totusi, ca nu crede ca investitorii consacrati risca in cazul structurilor de rezistenta.
Tariceanu: "Semanam cu Orientul subdezvoltat"
Premierul Calin Popescu Tariceanu a atras atentia recent asupra degringoladei din constructii. "Nu este nici un fel de disciplina in ceea ce priveste regimul de constructii. Probabil ca planurile de urbanism zonal si planurile de amenajari generale, de urbanism general, sunt tratate cu mult prea multa usurinta, ca sa nu spun cu superficialitate, de primariile din zona si de aceea avem un fel de regim de constructii extrem de pestrit, care seamana mai degraba cu Orientul de nu stiu unde, cu Orientul subdezvoltat si nu cu o tara europeana", a spus premierul, acum o saptamana, la Constanta.
Cumparatorii se plang pe Internet
Exasperati de lipsa de reactie a autoritatilor, cei care au dat sute de mii de euro pentru o locuinta intr-un bloc nou isi publica nemultumirile pe Internet. Pe forumul Softpedia, exista mai multe sectiuni dedicate cartierelor noi.
"Chiar ieri discutam cu constructorul despre un lot de 200 de vile care se vor construi la Corbeanca. Lasand la o parte viteza fenomenala de executie (...), proiectul de rezistenta e... mirific: un strat de 20 cm de pietris si o placa de beton nearmata, astea in chip de fundatie. Sper din tot sufletul ca macar blocurile se fac mai cu simt de raspundere... ", spune, spre exemplu, Dana H. "Am sa va vand un pont. Exista un domn Kerhaiani care contruieste in spatele mall Vitan, Dristor metrou, Camil Ressu, Ilioara cateva imobile care sunt total in ilegalitate, ce sa mai vorbim de calitate", spune o alta persoana.
Constructii noi cu probleme grave
Si presedintele Asociatiei Romane a Agentiilor Imobiliare (ARAI), Ruxandra Cleciu, recunoaste ca, pe langa riscul ca unele proiecte imobiliare sa fie blocate din lipsa de finantare
, o alta problema este si standardul acestora de calitate.
"Nu sunt toate la nivel de calitate. Insa nici noi nu putem intra cu clientii pe santier sa verificam lucrarile, este interzis de lege. Teoretic, cumparatorul are garantia calitatii lucrarii din partea statului, care aproba constructia, in special proiectul de rezistenta. Singurul sfat pentru cumparatori ar fi sa se documenteze despre lucrarile anterioare ale dezvoltatorului, pentru a avea o imagine despre seriozitatea acestuia si sa fie extrem de atenti in momentul in care citesc contractul", a afirmat Cleciu. Dezvoltatorii gandesc ca, cu cat obtin aprobari pentru mai multe etaje, cu atat profitul e mai mare, deoarece se va duce mai mult pe verticala, insa nu este asa. Deja, la mai multe niveluri subterane, investesti mai mult in structura, nu mai poti construi pe beton, trebuie structura metalica etc", a adaugat Cleciu.
ISC: Se verifica doar actele
In ciuda faptului ca legislatia romana in domeniul constructiilor, si in special in privinta normelor de siguranta antiseismica, este foarte severa, statul nu supravegheaza realitatea din santier, ci doar actele.
"Practic, inspectorul nu verifica fizic constructia, ci se uita la documente", ne-a explicat seful Inspectoratului de Stat in Constructii, Dorina Isopescu (foto). In opinia sa, normativele in vigoare in momentul de fata nu mai permit erori de tipul celor care s-au facut inainte de cutremurul din '77. Totusi, ISC a descoperit probleme grave in cazul unor ansambluri rezidentiale. Astfel, s-au identificat cazuri in care nu era respectata adancimea fundatiei, raportat la prevederea legala referitoare la adancimea de inghet. "Sunt cazuri de cumparatori care au facut reclamatii la ISC ca au dat sute de mii de euro si, in momentul in care au dorit sa modifice ceva in apartament, au constatat ca acesta era realizat din pereti nestructurali, chiar acolo unde trebuia sa existe pereti portanti si de rezistenta sau, mai recent, ca mai mult de o jumatate dintr-o casa, in care cealalta era construita pe fundatie, practic doua treimi din casa realizate ca anexe pe o platforma betonata, pe terasa constructiei existente, fara fundatie", sustine Dorina Isopescu.
Cele mai multe sanctiuni aplicate de ISC pentru ansamblurile rezidentiale au vizat judetele Bihor si Cluj, urmate de zona Bucuresti - Ilfov.
Fals medic din Timişoara, căutat de poliţie
Poliţia caută un fals medic ortoped, de naţionalitate franceză, care a operat timp de doi ani într-o clinică particulară din Timişoara.
Plătit, uneori, cu câte o mie de euro, ceruse autorizaţia de liberă practică în România cu patru ani în urmă.
"Cum de a fost posibil ca nimeni să nu bănuiască înşelătoria?" l-a întrebat BBC pe Vasile Astărăstoaie, preşedintele Colegiului Medicilor
.
“Cum e posibilă orice escrocherie, indiferent ce măsuri am lua, mai apar escrocherii. Din ce am înţeles, avea documente foarte bine realizate”, spune preşedintele Colegiului Medicilor.
Autorităţile medicale, dar şi cele din domeniul educaţiei, aveau obligaţia să verifice dacă documentele prezentate de falsul medic francez erau autentice.
Aşa cere legislaţia europeană, după cum precizează doi oficiali din România.
Şeful Departamentului pentru Afaceri
Europene din Guvernul României, Adrian Ciocănea, spune că, în prezent, orice medic acreditat într-o ţară a Uniunii Europene care vrea să profeseze în altă ţară din spaţiul comunitar trebuie în primul rând să depună o cerere la autoritatea medicală responsabilă.
În cazul României, este vorba de Colegiul Medicilor. Această instituţie, dar şi locul de muncă al medicului străin, spune Adrian Ciocănea, trebuie să verifice dacă documentele solicitantului sunt autentice.
Este o obligaţie să verifice până la ultima consecinţă veridicitatea documentului
Adrian Ciocănea
"Este o obligaţie să verifice până la ultima consecinţă veridicitatea documentului”.
“E vorba de pregătirea şi conduita profesională. Dacă ar fi îndeplinit şi această condiţie, atunci automat ar fi văzut că nu există aceste documente", spune domnul Ciocănea.
Adrian Ciocănea precizează însă că în anul 2004, atunci când cetăţeanul francez care s-a dat drept medic s-ar fi angajat la o clinică din Timişoara, directiva europeană despre libera circulaţie a profesiilor nu se aplica în întregime, România nefiind încă membră a Uniunii Europene.
Cu atât mai mult - insistă domnul Ciocănea - trebuiau verificate documentele cetăţeanului francez.
Ministerul Educaţiei şi diplomele
Însă preşedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoaie, precizează că şi Ministerul Educaţiei a avut un rol în acest caz.
Ar fi fost responsabil cu acreditarea diplomei universitare. Termenul corect este "echivalare" - completează fostul ministru al Educaţiei, Mircea Miclea.
Procedeu pe cât de stufos, pe atât de clar, după cum spune acesta.
"Cel care vrea să-şi echivaleze diploma trebuie să prezinte diploma de studii superioare şi de bacalaureat în original şi în copie
şi foaia matricolă”.
“Ulterior cred că s-au cerut şi recomandări din partea instituţiei respective. Apoi, o comisie de specialitate se întruneşte şi compară diplomele solicitantului cu pregătirile care există în România, urmând echivalarea propriu-zisă", spune la BBC Mircea Miclea.
Aşa-numitul drept la liberă practică a fost reglementat în România la sfârşitul anului 2007.
Conform directivei europene privind recunoaşterea calificărilor profesionale, medicii, dentiştii, farmaciştii, asistenţii medicali generalişti, moaşele, veterinarii şi architecţii din UE îşi pot practica meseria pe întreg terioriul Uniunii fară să mai aibă nevoie de examene sau probe teoretice suplimentare.
Plătit, uneori, cu câte o mie de euro, ceruse autorizaţia de liberă practică în România cu patru ani în urmă.
"Cum de a fost posibil ca nimeni să nu bănuiască înşelătoria?" l-a întrebat BBC pe Vasile Astărăstoaie, preşedintele Colegiului Medicilor
.
“Cum e posibilă orice escrocherie, indiferent ce măsuri am lua, mai apar escrocherii. Din ce am înţeles, avea documente foarte bine realizate”, spune preşedintele Colegiului Medicilor.
Autorităţile medicale, dar şi cele din domeniul educaţiei, aveau obligaţia să verifice dacă documentele prezentate de falsul medic francez erau autentice.
Aşa cere legislaţia europeană, după cum precizează doi oficiali din România.
Şeful Departamentului pentru Afaceri
Europene din Guvernul României, Adrian Ciocănea, spune că, în prezent, orice medic acreditat într-o ţară a Uniunii Europene care vrea să profeseze în altă ţară din spaţiul comunitar trebuie în primul rând să depună o cerere la autoritatea medicală responsabilă.
În cazul României, este vorba de Colegiul Medicilor. Această instituţie, dar şi locul de muncă al medicului străin, spune Adrian Ciocănea, trebuie să verifice dacă documentele solicitantului sunt autentice.
Este o obligaţie să verifice până la ultima consecinţă veridicitatea documentului
Adrian Ciocănea
"Este o obligaţie să verifice până la ultima consecinţă veridicitatea documentului”.
“E vorba de pregătirea şi conduita profesională. Dacă ar fi îndeplinit şi această condiţie, atunci automat ar fi văzut că nu există aceste documente", spune domnul Ciocănea.
Adrian Ciocănea precizează însă că în anul 2004, atunci când cetăţeanul francez care s-a dat drept medic s-ar fi angajat la o clinică din Timişoara, directiva europeană despre libera circulaţie a profesiilor nu se aplica în întregime, România nefiind încă membră a Uniunii Europene.
Cu atât mai mult - insistă domnul Ciocănea - trebuiau verificate documentele cetăţeanului francez.
Ministerul Educaţiei şi diplomele
Însă preşedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoaie, precizează că şi Ministerul Educaţiei a avut un rol în acest caz.
Ar fi fost responsabil cu acreditarea diplomei universitare. Termenul corect este "echivalare" - completează fostul ministru al Educaţiei, Mircea Miclea.
Procedeu pe cât de stufos, pe atât de clar, după cum spune acesta.
"Cel care vrea să-şi echivaleze diploma trebuie să prezinte diploma de studii superioare şi de bacalaureat în original şi în copie
şi foaia matricolă”.
“Ulterior cred că s-au cerut şi recomandări din partea instituţiei respective. Apoi, o comisie de specialitate se întruneşte şi compară diplomele solicitantului cu pregătirile care există în România, urmând echivalarea propriu-zisă", spune la BBC Mircea Miclea.
Aşa-numitul drept la liberă practică a fost reglementat în România la sfârşitul anului 2007.
Conform directivei europene privind recunoaşterea calificărilor profesionale, medicii, dentiştii, farmaciştii, asistenţii medicali generalişti, moaşele, veterinarii şi architecţii din UE îşi pot practica meseria pe întreg terioriul Uniunii fară să mai aibă nevoie de examene sau probe teoretice suplimentare.
Regina porno îşi caută un iubit
lina Plugaru îşi caută bărbat! Dacă vrei să fii iubitul reginei porno, acum ai cea mai bună ocazie. Click! este “complicele” tău şi te ajută să o cucereşti.
Tot ce trebuie să faci este să trimiţi o scrisoare pe adresa redacţiei, însoţită de o fotografie de-a ta, în care să o convingi pe Alina că tu eşti alesul inimii ei. Şi pentru a-ţi uşura munca, îţi dăm un pont: fata este o romantică incurabilă.
Este cea mai iubită şi apreciată actriţă porno din România. Câştigă zeci de mii de euro pe lună, cu care îşi poate satisface orice dorinţă. Bărbaţii îi stau la picioare, dar, cu toate acestea, vedeta de 26 de ani nu este fericită. Îi lipseşte jumătatea, la care visează de multă vreme.
“Am avut multe relaţii, dar nici una nu a fost ceea ce mi-am dorit. Recunosc că toţi partenerii m-au dezamăgit. Unii m-au înşelat, alţii şi-au dat seama că nu pot fi de acord cu meseria pe care o am şi au decis să renunţe la iubirea noastră. Am dat chiar şi peste bărbaţi care au dorit să fie cu mine doar pentru publicitate
. Toate aceste experienţe m-au rănit, am suferit ca un "câine". Mi-am revenit numai la gândul că ce este al meu e pus deoparte şi că, într-o bună zi, am să fiu şi eu fericită”, s-a confesat pentru Click
! regina porno.
Pentru că nu mai suportă singurătatea, Alina a decis să-şi încerce norocul prin intermediul ziarului nostru. “Dacă şi tu te gândeşti la mine, nu te sfii să-mi împărtăşeşti sentimentele. Trimite-mi o scrisoare pe adresa Str. Fabrica de Glucoză, nr. 21, sector 2, însoţită de o fotografie de-a ta, în care să-mi spui câte ceva despre tine. Cel mai important este să-mi dezvălui de ce vrei să fiu a ta. Dacă eşti ceea ce-mi doresc, mă poţi avea pentru totdeauna”, le promite bărbaţilor regina porno.
Nu trebuie decât să trimiţi declaraţia ta de dragoste pentru frumoasa blondină pe adresa redacţiei Click!. În fiecare săptămână, Alina va alege un bărbat care va intra automat în finală. După cele patru săptămâni de concurs, diva ne va spune care este alesul inimii ei. Fericitul va petrece un weekend de vis în compania
vedetei. Nici ceilalţi trei finalişti nu vor rămâne neconsolaţi. Ei vor primi câte o şedinţă de masaj la noul salon al Alinei.
Ce trebuie să faci?
Trimite declaraţia ta de dragoste pentru Alina Plugaru pe adresa ziarului Click!, Şos. Fabrica de Glucoză nr. 21, sector 2. Nu uita să pui în plic şi o fotografie de-a ta. Toate scrisorile care o vor impresiona pe vedeta porno vor fi publicate în ziar.
Tot ce trebuie să faci este să trimiţi o scrisoare pe adresa redacţiei, însoţită de o fotografie de-a ta, în care să o convingi pe Alina că tu eşti alesul inimii ei. Şi pentru a-ţi uşura munca, îţi dăm un pont: fata este o romantică incurabilă.
Este cea mai iubită şi apreciată actriţă porno din România. Câştigă zeci de mii de euro pe lună, cu care îşi poate satisface orice dorinţă. Bărbaţii îi stau la picioare, dar, cu toate acestea, vedeta de 26 de ani nu este fericită. Îi lipseşte jumătatea, la care visează de multă vreme.
“Am avut multe relaţii, dar nici una nu a fost ceea ce mi-am dorit. Recunosc că toţi partenerii m-au dezamăgit. Unii m-au înşelat, alţii şi-au dat seama că nu pot fi de acord cu meseria pe care o am şi au decis să renunţe la iubirea noastră. Am dat chiar şi peste bărbaţi care au dorit să fie cu mine doar pentru publicitate
. Toate aceste experienţe m-au rănit, am suferit ca un "câine". Mi-am revenit numai la gândul că ce este al meu e pus deoparte şi că, într-o bună zi, am să fiu şi eu fericită”, s-a confesat pentru Click
! regina porno.
Pentru că nu mai suportă singurătatea, Alina a decis să-şi încerce norocul prin intermediul ziarului nostru. “Dacă şi tu te gândeşti la mine, nu te sfii să-mi împărtăşeşti sentimentele. Trimite-mi o scrisoare pe adresa Str. Fabrica de Glucoză, nr. 21, sector 2, însoţită de o fotografie de-a ta, în care să-mi spui câte ceva despre tine. Cel mai important este să-mi dezvălui de ce vrei să fiu a ta. Dacă eşti ceea ce-mi doresc, mă poţi avea pentru totdeauna”, le promite bărbaţilor regina porno.
Nu trebuie decât să trimiţi declaraţia ta de dragoste pentru frumoasa blondină pe adresa redacţiei Click!. În fiecare săptămână, Alina va alege un bărbat care va intra automat în finală. După cele patru săptămâni de concurs, diva ne va spune care este alesul inimii ei. Fericitul va petrece un weekend de vis în compania
vedetei. Nici ceilalţi trei finalişti nu vor rămâne neconsolaţi. Ei vor primi câte o şedinţă de masaj la noul salon al Alinei.
Ce trebuie să faci?
Trimite declaraţia ta de dragoste pentru Alina Plugaru pe adresa ziarului Click!, Şos. Fabrica de Glucoză nr. 21, sector 2. Nu uita să pui în plic şi o fotografie de-a ta. Toate scrisorile care o vor impresiona pe vedeta porno vor fi publicate în ziar.
Mutu are trei case in America
Aici sta Mutu in SUA
E frumos, bogat, celebru, sot si tata model. In plus
, Adrian Mutu are si o cariera sportiva de succes, pe care a reanimat-o incredibil dupa scandalul de dopaj in care a fost implicat cand evolua la Chelsea, in Marea Britanie. Presa ii vaneaza fiecare miscare, chiar daca "Briliantul" incearca sa-si tina viata
privata departe de ochii lumii. Libertatea a reusit sa identifice resedintele din Miami, SUA, ale fotbalistului. Si, mai mult decat atat, le-a si vizitat.
Adi Mutu si-a cumparat doua case intr-unul dintre cele mai 'de fite' cartiere din Florida: Coral Gables. Privita de afara, pentru un turist de rand, zona rezidentiala pare o veritabila fortareata, pazita cu sfintenie de politisti plasati la fiecare colt de strada. E dificil sa patrunzi inauntru, pentru ca orice miscare stangace iti este taxata pe loc de ocheadele suspicioase ale oamenilor legii. Singura sansa sa ne apropiem de casele lui Mutu era sa parem niste tipi banali, plini de bani
, pentru care o plimbare pe strazile din Coral Gables e la fel de lipsita de emotie ca o miuta prin praful Lipscaniului.
E frumos, bogat, celebru, sot si tata model. In plus
, Adrian Mutu are si o cariera sportiva de succes, pe care a reanimat-o incredibil dupa scandalul de dopaj in care a fost implicat cand evolua la Chelsea, in Marea Britanie. Presa ii vaneaza fiecare miscare, chiar daca "Briliantul" incearca sa-si tina viata
privata departe de ochii lumii. Libertatea a reusit sa identifice resedintele din Miami, SUA, ale fotbalistului. Si, mai mult decat atat, le-a si vizitat.
Adi Mutu si-a cumparat doua case intr-unul dintre cele mai 'de fite' cartiere din Florida: Coral Gables. Privita de afara, pentru un turist de rand, zona rezidentiala pare o veritabila fortareata, pazita cu sfintenie de politisti plasati la fiecare colt de strada. E dificil sa patrunzi inauntru, pentru ca orice miscare stangace iti este taxata pe loc de ocheadele suspicioase ale oamenilor legii. Singura sansa sa ne apropiem de casele lui Mutu era sa parem niste tipi banali, plini de bani
, pentru care o plimbare pe strazile din Coral Gables e la fel de lipsita de emotie ca o miuta prin praful Lipscaniului.
Masini de milioane de euro la 35 de ani
anar, foarte bogat, barbat bine, tot orasul vorbeste despre el. Dragos Savulescu, un nabab de 35 de ani care a facut o avere de zile mari din imobiliare, este "comentat" de toti baietii de bani gata, si nu numai, din Bucuresti pentru colectia sa de invidiat de masini
de lux, care creste pe zi ce trece.
Casatorit in urma cu trei ani la Palatul Regal, in ritmurile celebrei formatii Gipsy Kings care a venit special in Romania pentru nunta sa, Savulescu este finul celebrului Ilie Nastase. Este actionar la Dinamo si un jucator cunoscut pe piata
imobiliara.
Locuieste intr-o vila de trei milioane de euro in Cartierul Francez, langa celebrul Costel Constanda - cel cu scandalul "parcul Bordei". Pe strada, in fata casei, dar si in curte - unde nu mai e loc - Savulescu isi tine parcata colectia care a innebunit baietii din Bucuresti. O luam in ordine: Porsche GT (450.000 de euro), Lamborghini LP 640 roadster (400.000 euro), Mercedes S 65 AMG (180.000 de euro), Mercedes G 55 AMG (120.000 de euro).
Saptamana trecuta si-a facut aparitia si nava amiral: un Rolls Royce Phantom, black edition, care are un pret de aproximativ 400.000 de euro.
Savulescu iubeste luxul, pasiune care reiese si din colectia sa de ceasuri
, una dintre cele mai bine puse la punct, colectie de milioane de euro, despre care, insa, vom reveni cu detalii exacte.
de lux, care creste pe zi ce trece.
Casatorit in urma cu trei ani la Palatul Regal, in ritmurile celebrei formatii Gipsy Kings care a venit special in Romania pentru nunta sa, Savulescu este finul celebrului Ilie Nastase. Este actionar la Dinamo si un jucator cunoscut pe piata
imobiliara.
Locuieste intr-o vila de trei milioane de euro in Cartierul Francez, langa celebrul Costel Constanda - cel cu scandalul "parcul Bordei". Pe strada, in fata casei, dar si in curte - unde nu mai e loc - Savulescu isi tine parcata colectia care a innebunit baietii din Bucuresti. O luam in ordine: Porsche GT (450.000 de euro), Lamborghini LP 640 roadster (400.000 euro), Mercedes S 65 AMG (180.000 de euro), Mercedes G 55 AMG (120.000 de euro).
Saptamana trecuta si-a facut aparitia si nava amiral: un Rolls Royce Phantom, black edition, care are un pret de aproximativ 400.000 de euro.
Savulescu iubeste luxul, pasiune care reiese si din colectia sa de ceasuri
, una dintre cele mai bine puse la punct, colectie de milioane de euro, despre care, insa, vom reveni cu detalii exacte.
Mihaela Rădulescu stă departe de politică
Vedeta vrea să înfiinţeze un comitet UNIFEM, care să militeze pentru «demisoginizarea» politicii.
Ţi s-a propus să intri în vreun partid înainte de alegeri?
Sigur că mi s-a propus, dar am refuzat de fiecare dată
. Aproape toate partidele, n-are rost să le mai înşir siglele.
De ce n-ai acceptat?
Nu mă interesează o carieră politică. Mă interesează, de pildă, să înfiinţez un comitet UNIFEM în România, care să sprijine inclusiv implicarea femeilor în politică, în funcţii de conducere importante, care să militeze pentru “demisoginizarea” atâtor domni. Dar nu mă atrage politica, nu are coerenţa şi eleganţa celei din Anglia, de pildă. Nu m-aş băga în mocirla asta, dar susţin cu toată forţa orice femeie capabilă care îndrăzneşte să facă, cu inteligenţă, candoare şi otravă, politică în România.
Mai susţii PSD-ul şi la alegerile astea?
N-am susţinut niciodată PSD-ul şi nici un alt partid politic. Am mai explicat asta, dar se pare că e mai convenabil să mă tachinaţi decât să reţineţi adevărul. Mă aflam acolo, la acel eveniment, la invitaţia domnului Voiculescu, a cărui angajată eram. Nu mi-a impus nimic, dar aşa am simţit atunci, că trebuie să răspund unei invitaţii directe. Între timp, tocmai pentru că presa m-a taxat copios pentru acea unică intersecţie cu o scenă politică, am mare grijă să nu mai am tangenţe cu politica. Desigur, în programul pe care-l prezint şi-l realizez, oamenii politici sunt deseori invitaţi - numai că am o deosebită atenţie ca distribuţia lor pe culori politice să fie echilibrată perfect.
Ce favorit ai în lupta electorală?
Sunt o persoană publică ce şi-a dovedit în atâţia ani influenţa asupra celor care o urmăresc, aşa că am mare grijă ce sugerez, fie că e vorba de o carte, un film, un spectacol, o personalitate, o ţară de vizitat, un fel de mâncare sau un candidat. Nu-mi permit să influenţez opinia politică a nimănui, desigur, dacă are vreuna, că la noi asta e cea mai grea încercare. Am privilegiul să şi cunosc personal candidaţii, deci voi judeca şi după felul în care m-au impresionat ca oameni, dar şi după ceea ce ştiu în legătură cu performanţele lor profesionale, cu felul în care-şi tratează familia, casa, gospodăria. Nu votez partide, ci oameni performanţi, care nu-mi vând gogoşi, care nu joacă teatru şi care mă conving prin coerenţă şi dedicaţie. Simt nevoia ca primarul meu să fie un cetăţean enervat de toată nepăsarea celorlalţi, să fie un tip organizat şi pasionat, dar nu pătimaş, să aibă o echipă veche, nu conjuncturală, şi să nu privească nici un cetăţean de sus sau din maşini cu girofar.
Cu cine votezi la tine în comună?
În nici un caz cu actualul primar pe care nici măcar nu-l cunosc. Dar am avut timp, în ultimii 6 ani, să mă prind că nu-l interesează oamenii care locuiesc pe-aici, ci doar oamenii de afaceri
care se nimeresc pe aici.
Ţi s-a propus să prezinţi vreun spectacol electoral?
Sigur că da, dar le refuz la fel de politicos pe toate. Nu vreau să mă amestec în politică, deloc, precum spuneam şi mai devreme.
Antipatizezi vreun candidat?
Eram cu nişte amici şi ne-am distrat învârtind un “decision maker”, obiectul ăla stupid care gândeşte în locul tău când ai nevoie de influenţe, şi ne-a ieşit cam aşa: Oprescu - “no way”, Diaconescu - “ask a friend”, Blaga - “good choice”, Orban - “your mother will choose the same”. Bine, cea mai bună alegere (că doar ne distram) s-a dovedit a fi Videanu, cu eticheta “the best choice”. Singura etichetă rămasă nefolosită a fost “run as fast as you can”! Poate că ăsta era de fapt semnul electoral pe care trebuia să-l primesc, poţi să ştii?!... Repet, nu sînt opiniile mele politice, ci doar rezultatul unui joc! O să încerc şi cu margarete, tocmai au înflorit şi mi-au umplut grădina.
Ţi s-a propus să intri în vreun partid înainte de alegeri?
Sigur că mi s-a propus, dar am refuzat de fiecare dată
. Aproape toate partidele, n-are rost să le mai înşir siglele.
De ce n-ai acceptat?
Nu mă interesează o carieră politică. Mă interesează, de pildă, să înfiinţez un comitet UNIFEM în România, care să sprijine inclusiv implicarea femeilor în politică, în funcţii de conducere importante, care să militeze pentru “demisoginizarea” atâtor domni. Dar nu mă atrage politica, nu are coerenţa şi eleganţa celei din Anglia, de pildă. Nu m-aş băga în mocirla asta, dar susţin cu toată forţa orice femeie capabilă care îndrăzneşte să facă, cu inteligenţă, candoare şi otravă, politică în România.
Mai susţii PSD-ul şi la alegerile astea?
N-am susţinut niciodată PSD-ul şi nici un alt partid politic. Am mai explicat asta, dar se pare că e mai convenabil să mă tachinaţi decât să reţineţi adevărul. Mă aflam acolo, la acel eveniment, la invitaţia domnului Voiculescu, a cărui angajată eram. Nu mi-a impus nimic, dar aşa am simţit atunci, că trebuie să răspund unei invitaţii directe. Între timp, tocmai pentru că presa m-a taxat copios pentru acea unică intersecţie cu o scenă politică, am mare grijă să nu mai am tangenţe cu politica. Desigur, în programul pe care-l prezint şi-l realizez, oamenii politici sunt deseori invitaţi - numai că am o deosebită atenţie ca distribuţia lor pe culori politice să fie echilibrată perfect.
Ce favorit ai în lupta electorală?
Sunt o persoană publică ce şi-a dovedit în atâţia ani influenţa asupra celor care o urmăresc, aşa că am mare grijă ce sugerez, fie că e vorba de o carte, un film, un spectacol, o personalitate, o ţară de vizitat, un fel de mâncare sau un candidat. Nu-mi permit să influenţez opinia politică a nimănui, desigur, dacă are vreuna, că la noi asta e cea mai grea încercare. Am privilegiul să şi cunosc personal candidaţii, deci voi judeca şi după felul în care m-au impresionat ca oameni, dar şi după ceea ce ştiu în legătură cu performanţele lor profesionale, cu felul în care-şi tratează familia, casa, gospodăria. Nu votez partide, ci oameni performanţi, care nu-mi vând gogoşi, care nu joacă teatru şi care mă conving prin coerenţă şi dedicaţie. Simt nevoia ca primarul meu să fie un cetăţean enervat de toată nepăsarea celorlalţi, să fie un tip organizat şi pasionat, dar nu pătimaş, să aibă o echipă veche, nu conjuncturală, şi să nu privească nici un cetăţean de sus sau din maşini cu girofar.
Cu cine votezi la tine în comună?
În nici un caz cu actualul primar pe care nici măcar nu-l cunosc. Dar am avut timp, în ultimii 6 ani, să mă prind că nu-l interesează oamenii care locuiesc pe-aici, ci doar oamenii de afaceri
care se nimeresc pe aici.
Ţi s-a propus să prezinţi vreun spectacol electoral?
Sigur că da, dar le refuz la fel de politicos pe toate. Nu vreau să mă amestec în politică, deloc, precum spuneam şi mai devreme.
Antipatizezi vreun candidat?
Eram cu nişte amici şi ne-am distrat învârtind un “decision maker”, obiectul ăla stupid care gândeşte în locul tău când ai nevoie de influenţe, şi ne-a ieşit cam aşa: Oprescu - “no way”, Diaconescu - “ask a friend”, Blaga - “good choice”, Orban - “your mother will choose the same”. Bine, cea mai bună alegere (că doar ne distram) s-a dovedit a fi Videanu, cu eticheta “the best choice”. Singura etichetă rămasă nefolosită a fost “run as fast as you can”! Poate că ăsta era de fapt semnul electoral pe care trebuia să-l primesc, poţi să ştii?!... Repet, nu sînt opiniile mele politice, ci doar rezultatul unui joc! O să încerc şi cu margarete, tocmai au înflorit şi mi-au umplut grădina.
Celia era sa o pateasca din cauza sandalelor de fite
maginea conteaza pentru Celia, care poarta tocuri de 12 centimetri, chiar daca risca sa ramåna desculta “Baba sufera la frumusete”, pare sa-si spuna cantareata Celia la fiecare aparitie pe scena. De fiecare data, bruneta prefera tocurile foarte inalte, dat fiind si faptul ca este foarte mica de statura, iar pe scena nu se da in laturi de la miscari zbuciumate cot la cot cu dansatorii sai. Celia adopta si tinute extrem de sexy, nu numai o data avand probleme din pricina acestui moft. S-a intamplat ca in timpul cantarilor sa i se rupa sutienul si sa impartaseasca si fanilor o imagine mult mai familiara iubitului ei sau ca fusta sa i se ridice mult peste cota permisa.
In timpul unui miniconcert sustinut la finalul unei prezentari de moda, Celia era sa o pateasca din cauza sandalelor mult prea inalte, care se prindeau intr-o fundita peste glezna. Din pricina dansului, nodul s-a desfacut si cantareata s-a aflat in pericol sa cada de pe scena. A reusit sa-si mentina cu brio echilibrul, chiar si pe tocurile de zece centimetri si a cerut publicului un moment de pauza, timp in care si-a legat fedeles nodul la sandale.
In timpul unui miniconcert sustinut la finalul unei prezentari de moda, Celia era sa o pateasca din cauza sandalelor mult prea inalte, care se prindeau intr-o fundita peste glezna. Din pricina dansului, nodul s-a desfacut si cantareata s-a aflat in pericol sa cada de pe scena. A reusit sa-si mentina cu brio echilibrul, chiar si pe tocurile de zece centimetri si a cerut publicului un moment de pauza, timp in care si-a legat fedeles nodul la sandale.
Angelina Jolie, de la heroina la eroina
espre faptul ca Angelina Jolie s-a drogat, toata lumea a aflat. Si nu oricum, ci din propriile marturisiri ale actritei. Etapa cand "a incercat cocaina, heroina, ecstasy si LSD" a trecut si a fost o toana de la 20 de ani, declara Angelina.
Trecutul "de consumatoare" al brunetei cu buze irezistibile revine in atentia publicului dupa ce in editia electronica a tabloidului "The Sun" a aparut o inregistrare cu Jolie alaturi de persoane care utilizeaza substante
interzise. Imaginile dateaza din 1993 si o arata pe vedeta din "Mr and Mrs Smith" trasa la fata si cu privirea pierduta. Din fericire pentru ea, viata i s-a schimbat radical in ultimii 15 ani. In prezent vedeta, insarcinata cu doua fete gemene, se straduieste sa fie o mama model pentru cei patru copii ai sai, partenera de viata
a frumosului actor Brad Pitt si ambasador al ONU pentru tarile lumii a treia.
Pe vremea cand era sotia nabadaiosului actor Billy-Bob Thorton, preocuparile actritei erau cu mult diferite de cele actuale. Se droga si se lauda cu partidele sale de sex sado-masochist. Mai mult, purta de gat o sticluta in care "pastra aproape" sangele partenerului sau de viata de la momentul respectiv. E drept ca nu devenise inca o actrita celebra, si nu era atat de urmarita de jurnalisti. Asta nu inseamna ca a reusit sa scape totalmente de trecut. In editia de luni a tabloidului "The Sun" apar imagini in care Jolie este filmata stand alaturi de o femeie care consuma droguri. In videoclipul care dateaza din 1993, pe vremea cand avea 23 de ani, actrita se lauda ca iubeste sexul sado-masochist si, de asemenea, povesteste cum ii placea sa tortureze animalele de casa. Mai tanara Angelina recunoaste si ca ii faceau placere partidele de sex in care celalalt era legat sau ranit. "Este pur si simplu un lucru cool", marturisea starleta. "Am incercat cocaina, heroina, ecstasy, LSD, de toate. Dar am renuntat la ele acum multa vreme", a dezvaluit, si nu o singura data, frumoasa bruneta.
Inca de atunci, Angelina isi programase viitorul. "Imi amintesc ca vorbea inca de pe atunci despre cum va adopta multi copii, din lumea intreaga si cum va avea o mare familie", afirma unul dintre prietenii acesteia. Vedeta s-a tinut de cuvant, din plin. Are patru copii, unul biologic - Shiloh, in varsta de aproape doi ani - si trei adoptati - Maddox, de 6 ani, Pax de 4 si Zahara de 3 ani si este foarte aproape sa aduca pe lume doua fetite.
Jurnalistii au marturisit ca au decis sa dea publicitatii
imaginile socante ale actritei pentru a demonstra lungul drum pe care vedeta l-a parcurs in ultimii ani. Cel mai recent exemplu il reprezinta aparitia Angelinei Jolie pe covorul rosu de la Cannes. A rapit privirile celor prezenti cu o rochie verde, decoltata, dar care ii acoperea delicat burtica proeminenta, si cu zambete pe care nu s-a sfiit sa le imparta in toate directiile.
Trecutul "de consumatoare" al brunetei cu buze irezistibile revine in atentia publicului dupa ce in editia electronica a tabloidului "The Sun" a aparut o inregistrare cu Jolie alaturi de persoane care utilizeaza substante
interzise. Imaginile dateaza din 1993 si o arata pe vedeta din "Mr and Mrs Smith" trasa la fata si cu privirea pierduta. Din fericire pentru ea, viata i s-a schimbat radical in ultimii 15 ani. In prezent vedeta, insarcinata cu doua fete gemene, se straduieste sa fie o mama model pentru cei patru copii ai sai, partenera de viata
a frumosului actor Brad Pitt si ambasador al ONU pentru tarile lumii a treia.
Pe vremea cand era sotia nabadaiosului actor Billy-Bob Thorton, preocuparile actritei erau cu mult diferite de cele actuale. Se droga si se lauda cu partidele sale de sex sado-masochist. Mai mult, purta de gat o sticluta in care "pastra aproape" sangele partenerului sau de viata de la momentul respectiv. E drept ca nu devenise inca o actrita celebra, si nu era atat de urmarita de jurnalisti. Asta nu inseamna ca a reusit sa scape totalmente de trecut. In editia de luni a tabloidului "The Sun" apar imagini in care Jolie este filmata stand alaturi de o femeie care consuma droguri. In videoclipul care dateaza din 1993, pe vremea cand avea 23 de ani, actrita se lauda ca iubeste sexul sado-masochist si, de asemenea, povesteste cum ii placea sa tortureze animalele de casa. Mai tanara Angelina recunoaste si ca ii faceau placere partidele de sex in care celalalt era legat sau ranit. "Este pur si simplu un lucru cool", marturisea starleta. "Am incercat cocaina, heroina, ecstasy, LSD, de toate. Dar am renuntat la ele acum multa vreme", a dezvaluit, si nu o singura data, frumoasa bruneta.
Inca de atunci, Angelina isi programase viitorul. "Imi amintesc ca vorbea inca de pe atunci despre cum va adopta multi copii, din lumea intreaga si cum va avea o mare familie", afirma unul dintre prietenii acesteia. Vedeta s-a tinut de cuvant, din plin. Are patru copii, unul biologic - Shiloh, in varsta de aproape doi ani - si trei adoptati - Maddox, de 6 ani, Pax de 4 si Zahara de 3 ani si este foarte aproape sa aduca pe lume doua fetite.
Jurnalistii au marturisit ca au decis sa dea publicitatii
imaginile socante ale actritei pentru a demonstra lungul drum pe care vedeta l-a parcurs in ultimii ani. Cel mai recent exemplu il reprezinta aparitia Angelinei Jolie pe covorul rosu de la Cannes. A rapit privirile celor prezenti cu o rochie verde, decoltata, dar care ii acoperea delicat burtica proeminenta, si cu zambete pe care nu s-a sfiit sa le imparta in toate directiile.
Kylie Minogue, show grandios la Bucuresti
intareata australiana Kylie Minogue a prezentat, simbata seara, pe stadionul Cotroceni din Bucuresti, cel mai nou show al sau, din turneul KylieX2008, in fata unui public de aproximativ 20.000 de persoane, impresionind prin punerea in scena stralucitoare si extravaganta. Spectacolul de aproape doua ore a impresionat publicul nu doar cu hiturile cunoscute pe care ea le-a interpretat, ci si datorita show-ului grandios. Aproape de ora 21.00, in scena si-au facut intrarea muzicienii din formatia artistei si proiect ii in culori neon au inceput sa ruleze pe imensul ecran din spatele scenei. Citeva momente mai tirziu, diva si-a facut aparitia in prima tinuta a serii - in total a schimbat sapte costumatii semnate Jean Paul Gaultier - o rochie mov, cu manusi aurii, deschizind show-ul cu piesa "Speakerp h o n e " . " B u n a seara. Cum te simti, Bucuresti?", si-a salutat ea publicul, in limba engleza, inainte de a incinge atmosfera cu piesa" Can't Get You Out Of My Head", la care publicul "a pus umarul", fredonind alaturi de Kylie refrenul. Dupa piesa "Ruffle My Feathers", Kylie si-a salutat din nou publicul in limba romana - "Buna seara, Bucures ti" - replica ce a stirnit noi valuri de aplauze. Pe la juma tatea show-ului, scena s-a transformat intr-o sala de bal, iar Kylie, intr-un costum de calarie elegant, a interpretat piesa "On A Night Like This". Pe final de concert, dupa ce si-a prezentat formatia si a multumit publicului prezent, Kylie s-a retras citeva momente in culise, revenind insa pentru un bis. "Stiti ca sint aproape 15 ani de cind am fost ultima data aici", si-a amintit vedeta de recitalul sustinut la inceputul anilor '90, la Festivalul Cerbul de Aur de la Brasov. Concertul s-a incheiat cu hitul popdance "I Should Be So Lucky" (1988), precum si o ploaie aurie de confetti. De-a lungul show-ului au mai fost prezentate si piese precum "In My Arms", "Love At First Sight", "Wow" si "I Belive In You". Spectacolul pus in scena de artista australiana, chiar daca nu a avut o "greutate muzicala" considerabila, a cintarit mult la capitolul vizual. Delicata, juca- usa, alintata, dar si senzuala si sexy, Kylie a femercat publicul din Romania cu noul ei show.
Microsoft analizează posibilitatea unei preluări parţiale a companiei Yahoo
După ce în urmă cu câteva săptămâni Yahoo a refuzat oferta Microsoft de preluare a companiei pentru suma de 47,5 de miliarde de dolari, gigantul Microsoft a anunţat că intenţionează să negocieze cu Yahoo un alt tip de tranzacţie, care nu va implica o preluare totală, informează BBC.
Săptămâna trecută Yahoo s-a confruntat cu o luare de poziţie a acţionarilor, nemulţumiţi de pierderea ofertei Microsoft. Car Icahn, unul dintre acţionarii majoritari a încercat chiar să propună schimbarea conducerii Yahoo.
Într-o declaraţie oficială, Microsoft a anunţat că „nu intenţionează sa facă o nouă ofertă pentru Yahoo, dar îşi rezervă dreptul de a analiza alternativele.” Reprezentanţii Yahoo au confirmat faptul că analizează împreună cu Microsoft alternativele cele mai eficiente şi că vor evalua propunerile făcute de acesta.
Yahoo a luat de asemenea în considerare şi posibilitatea de a se „alia” cu Google, cele două firme
testând un proiect de publicitate
comună timp de două săptămâni. O astfel de alianţă ar face Yahoo mai puţin pasibil de a fi cumpărat, potrivit analiştilor.
Săptămâna trecută Yahoo s-a confruntat cu o luare de poziţie a acţionarilor, nemulţumiţi de pierderea ofertei Microsoft. Car Icahn, unul dintre acţionarii majoritari a încercat chiar să propună schimbarea conducerii Yahoo.
Într-o declaraţie oficială, Microsoft a anunţat că „nu intenţionează sa facă o nouă ofertă pentru Yahoo, dar îşi rezervă dreptul de a analiza alternativele.” Reprezentanţii Yahoo au confirmat faptul că analizează împreună cu Microsoft alternativele cele mai eficiente şi că vor evalua propunerile făcute de acesta.
Yahoo a luat de asemenea în considerare şi posibilitatea de a se „alia” cu Google, cele două firme
testând un proiect de publicitate
comună timp de două săptămâni. O astfel de alianţă ar face Yahoo mai puţin pasibil de a fi cumpărat, potrivit analiştilor.
Eee PC 901 vine pe 3 iunie
Asus va lansa pe 3 iunie noul Eee PC 901, cu procesor Intel Atom.
Concurenta pe piata
laptopurilor low-cost isi face efectul. Aparitia lui MSI Wind, anuntat ca va fi lansat pe 3 iunie la preturi de 399 $ (versiunea cu Linux), respectiv 549 $ (versiunea cu Windows XP), a fortat Asus sa-si lanseze noul Eee PC la aceeasi data.
Informatia nu este oficiala, dar a fost facuta publica de catre site-ul taiwanez Digitimes, care citeaza surse de la producatorii locali de hardware. Site-ul afirma ca pe langa procesorul Intel Atom, noul model Eee PC
va avea un modul Bluetooth si va include diverse modificari de aspect, dupa cum a reiesit si din primele imagini facute publice in aceasta saptamana. De asemenea, se confirma ca laptopul
va purta logo-ul Eee PC, fara a mai mentiona Asus.
Interesant este si pretul anuntat de cei de la Digitimes, de “sub 650 $”, nu este clar pentru ce versiune. Daca aceasta inseamna 649 $, pretul este peste MSI Wind, care are o configuratie superioara. Asus s-ar putea sa mizeze pe renumele Eee PC, care devine un brand, pentru a-si permite sa vanda laptopul la un pret mai mare, dar in cele din urma s-ar putea sa fie fortata sa coboare acest pret. Mai multe vom afla in luna iunie.
Concurenta pe piata
laptopurilor low-cost isi face efectul. Aparitia lui MSI Wind, anuntat ca va fi lansat pe 3 iunie la preturi de 399 $ (versiunea cu Linux), respectiv 549 $ (versiunea cu Windows XP), a fortat Asus sa-si lanseze noul Eee PC la aceeasi data.
Informatia nu este oficiala, dar a fost facuta publica de catre site-ul taiwanez Digitimes, care citeaza surse de la producatorii locali de hardware. Site-ul afirma ca pe langa procesorul Intel Atom, noul model Eee PC
va avea un modul Bluetooth si va include diverse modificari de aspect, dupa cum a reiesit si din primele imagini facute publice in aceasta saptamana. De asemenea, se confirma ca laptopul
va purta logo-ul Eee PC, fara a mai mentiona Asus.
Interesant este si pretul anuntat de cei de la Digitimes, de “sub 650 $”, nu este clar pentru ce versiune. Daca aceasta inseamna 649 $, pretul este peste MSI Wind, care are o configuratie superioara. Asus s-ar putea sa mizeze pe renumele Eee PC, care devine un brand, pentru a-si permite sa vanda laptopul la un pret mai mare, dar in cele din urma s-ar putea sa fie fortata sa coboare acest pret. Mai multe vom afla in luna iunie.
HTC oficial în România
Cel mai important producător de dispozitive mobile cu Windows Mobile, HTC, şi-a anunţat oficial prezenţa pe piaţa din România.
Cu aceeaşi ocazie a fost prezentat în premieră pentru România noul PDA Phone HTC Touch Diamond. România este a treia ţară europeană în care a fost anunţat oficial HTC Touch Diamond, după Marea Britanie şi Franţa.
HTC Touch Diamond are 192 MB RAM şi 4 GB spaţiu intern de stocare
. Este primul telefon care beneficiază de noua versiune de Windows Mobile, 6.1.
Cu aceeaşi ocazie a fost prezentat în premieră pentru România noul PDA Phone HTC Touch Diamond. România este a treia ţară europeană în care a fost anunţat oficial HTC Touch Diamond, după Marea Britanie şi Franţa.
HTC Touch Diamond are 192 MB RAM şi 4 GB spaţiu intern de stocare
. Este primul telefon care beneficiază de noua versiune de Windows Mobile, 6.1.
Laptopuri cu securitate sporită
Recunoaşterea facială şi cititorul de amprente sunt două caracteristici tot mai întâlnite la nouă generaţie de computere portabile
.
La noile modele de laptopuri de la Toshiba, lansate de curând şi în România, este de remarcat recunoaşterea facială prin camera video
integrată care adaugă securitate la pornirea aparatului.
Noile laptopuri Toshiba excelează şi prin design: carcasă lucioasă, taste ce par clapele unui pian, sigla luminată care te ajută să te descurci mai bine cu scrisul noaptea. Suprafaţa tactilă se autoluminează la atingere şi se află la nivelul carcasei. Dotările sunt de excepţie, şi noua colecţie Satellite se prezintă în mai multe variante de diagonale ale ecranului, cea mai mare fiind de 17 inch.
Maguay vine pe piaţă cu unele computere portabile a căror securitate este sporită de cititorul de amprente încorporat. Aceste laptopuri le sunt destinate celor care folosesc intens calculatorul
şi nu se limitează la redactarea unor texte.
Memoria RAM mare face să se mişte destul de bine Windows Vista, iar camera web de 2 MP este de ajuns pentru videochat. Placa video Intel nu cedează la jocuri sau la prelucrarea imaginii digitale
şi există toate soluţiile de conectivitate.
.
La noile modele de laptopuri de la Toshiba, lansate de curând şi în România, este de remarcat recunoaşterea facială prin camera video
integrată care adaugă securitate la pornirea aparatului.
Noile laptopuri Toshiba excelează şi prin design: carcasă lucioasă, taste ce par clapele unui pian, sigla luminată care te ajută să te descurci mai bine cu scrisul noaptea. Suprafaţa tactilă se autoluminează la atingere şi se află la nivelul carcasei. Dotările sunt de excepţie, şi noua colecţie Satellite se prezintă în mai multe variante de diagonale ale ecranului, cea mai mare fiind de 17 inch.
Maguay vine pe piaţă cu unele computere portabile a căror securitate este sporită de cititorul de amprente încorporat. Aceste laptopuri le sunt destinate celor care folosesc intens calculatorul
şi nu se limitează la redactarea unor texte.
Memoria RAM mare face să se mişte destul de bine Windows Vista, iar camera web de 2 MP este de ajuns pentru videochat. Placa video Intel nu cedează la jocuri sau la prelucrarea imaginii digitale
şi există toate soluţiile de conectivitate.
Google a implementat limba română în interfaţa de traducere "Google Translate"
oogle a implementat limba română în interfaţa de traducere "Google Translate", precum şi limbile altor nouă ţări, cum ar fi : Bulgaria, Croaţia, Cehia, Danemarca, Finlanda, India, Norvegia, Polonia şi Suedia, potrivit unei declaraţii postată pe site-ul Google, Product Manager Google Inc., Jeff Chin.
Mozilla pune Firefox 3 RC1 la dispoziţie
Deşi cea de-a treia versiune a popularului browser gratuit de la Mozilla nu este încă finalizată, producătorii s-au hotărât să pună la dispoziţia publicului larg o versiune "Release Candidate". Firefox 3 RC1 are toate şansele să fie unicul "RC" pentru versiunea 3 a "Vulpii de Foc".
Deşi ar reprezenta o surpriză, reprezentanţii Mozilla au declarat în repetate rânduri că Firefox 3 nu va avea parte de foarte multe versiuni RC. Ceea ce ar fi realmente o surpriză, cel puţin dacă ne luăm după istoricul lui Firefox 2, care a avut parte de trei versiuni RC înainte de lansarea celei finale.
Dar, Mozilla pare să fie hotărâtă să câştige o cursă cu ea însăşi, pentru că pune la dispoziţie spre download versiunea RC înainte de programul stabilit iniţial. Iar asta poate să însemne fie că sunt foarte grăbiţi (deşi nu văd vreun motiv pentru acestă grabă), fie că au reuşit să programeze noul browser mai bine decât versiunile trecute.
Pe pagina oficială de download de la Mozilla, Firefox 3 RC1 este oferit în nu mai puţin de 41 de limbi. Deşi producătorii au atras deja atenţia că nu este vorba despre o versiune finală, şi din acest motiv browserul ar putea să pună problme neprevăzute şi neplăcute celor care-l vor instala, curiozitatea utilizatorilor pare să fie mai mare decât frica de eventualele probleme: numărul de download-uri creşte, minut cu minut.
Aflăm de la producător că îmbunătăţirile aduse acestei versiuni, faţă de ultima versiune beta sunt legate de interfaţă, compatibilitate, stabilitate şi de... performanţă, în ciuda faptului că Firefox 3 beta 5 era deja extrem de performant. RC1 este "lansat" cu două săptămâni înainte de termen. Iar dacă luăm în considerare declaraţiile oficiale, este foarte posibil ca o versiune finală a lui Firefox 3 să vadă lumina zilei înainte de termen. Mai ales dacă nu va mai exista şi un RC2...
În momentul actual, Firefox deţine o cotă de piaţă (mondială) de 17,7 procente şi este urmat de Safari de la Apple cu 5,8 %. Majoritar pe piaţă este Internet Explorer de la Microsoft, cu peste 74 de procente.
Deşi ar reprezenta o surpriză, reprezentanţii Mozilla au declarat în repetate rânduri că Firefox 3 nu va avea parte de foarte multe versiuni RC. Ceea ce ar fi realmente o surpriză, cel puţin dacă ne luăm după istoricul lui Firefox 2, care a avut parte de trei versiuni RC înainte de lansarea celei finale.
Dar, Mozilla pare să fie hotărâtă să câştige o cursă cu ea însăşi, pentru că pune la dispoziţie spre download versiunea RC înainte de programul stabilit iniţial. Iar asta poate să însemne fie că sunt foarte grăbiţi (deşi nu văd vreun motiv pentru acestă grabă), fie că au reuşit să programeze noul browser mai bine decât versiunile trecute.
Pe pagina oficială de download de la Mozilla, Firefox 3 RC1 este oferit în nu mai puţin de 41 de limbi. Deşi producătorii au atras deja atenţia că nu este vorba despre o versiune finală, şi din acest motiv browserul ar putea să pună problme neprevăzute şi neplăcute celor care-l vor instala, curiozitatea utilizatorilor pare să fie mai mare decât frica de eventualele probleme: numărul de download-uri creşte, minut cu minut.
Aflăm de la producător că îmbunătăţirile aduse acestei versiuni, faţă de ultima versiune beta sunt legate de interfaţă, compatibilitate, stabilitate şi de... performanţă, în ciuda faptului că Firefox 3 beta 5 era deja extrem de performant. RC1 este "lansat" cu două săptămâni înainte de termen. Iar dacă luăm în considerare declaraţiile oficiale, este foarte posibil ca o versiune finală a lui Firefox 3 să vadă lumina zilei înainte de termen. Mai ales dacă nu va mai exista şi un RC2...
În momentul actual, Firefox deţine o cotă de piaţă (mondială) de 17,7 procente şi este urmat de Safari de la Apple cu 5,8 %. Majoritar pe piaţă este Internet Explorer de la Microsoft, cu peste 74 de procente.
Tragedie în Sibiu
Un băiat de 8 ani a fost lovit mortal de un tren, în această dimineaţă, pe o cale ferată care trece printr-un cartier situat la marginea oraşului, anunţă Rompres. La locul accidentului a sosit un echipaj SMURD, alertat în urma unui apel la 112, dar copilul nu a putut fi salvat, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu, subinspector Luciana Balteş.
În ultimii ani, mai mulţi copii
şi-au pierdut viaţa la Sibiu, călcaţi de tren, cei mai mulţi din cauza neatenţiei.
În ultimii ani, mai mulţi copii
şi-au pierdut viaţa la Sibiu, călcaţi de tren, cei mai mulţi din cauza neatenţiei.
Cinci „dalmaţieni” la Consiliul Judeţean Gorj
Un număr de cinci candidaţi din cei treisprezece înscrişi pentru şefia conducerii Consiliului Judeţean Gorj nu sunt imaculaţi, fiind pătaţi aidoma unor „dalmaţieni”. Aceştia au fost daţi publicităţii de către Coaliţia pentru o Guvernare Curată ce a publicat lista neagră a candidaţilor la preşedinţia consiliilor judeţene care pentru prima oară vor fi aleşi prin vot uninominal. Potrivit listei de monitorizare a integrităţii candidaţilor la poziţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, toate partidele au „dalmaţieni” dar, la nivel naţional, în top se plasează PSD-ul cu 24 de candidaţi, urmat de PNL cu 15 şi de PDL cu 8. Din nefericire, Gorjul se află pe loc fruntaş, candidaţii principalelor partide de aici purtând fi găsiţi pe lista neagră.
Lista neagră de la Gorj
Coaliţia pentru o Guvernare Curată nominalizează în dreptul judeţului Gorj pe Ionel Manţog (PD-L), Nicolae Mischie (PNG), Dan Ilie Morega (PNL) şi Ion Călinoiu (PSD), omiţându-l însă pe Gabriel Bâgu (Partidul European Român). Potrivit acestui raport, liderul portocaliilor de la Gorj este un „dalmaţian” politic pentru că „a fost trimis în judecată de procurorii DNA în septembrie 2006, în aşa numitul dosar
al strămutaţilor de lux, sub acuzaţia de infracţiuni asimilate celor de corupţie”. Aici, se explică în expunerea Coaliţiei pentru o Guvernare Curată că „este vorba despre modul în care Manţog şi-a construit o vilă în cartierul de lux al Târgu-Jiului din fondurile Companiei Lignitului, la care era director, prin strămutarea unor locuinţe ţărăneşti achiziţionate pe sume insignifiante de la proprietarii acestora”.
Mischie, „dalmaţian” fruntaş
Un loc deosebit ocupă şi preşedintele PNG Gorj, Nicolae Mischie. Potrivit aceluiaşi raport, „candidatul PNG este cercetat până în prezent în zece dosare penale”. În dreptul acestuia este menţionat că „acuzaţiile formulate de procurori variază de la luare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu, în perioada în care a condus Consiliul Judeţean Gorj, până la contrabandă cu arme de vânătoare”. Lista neagră mai spune despre Mischie că, în ciuda numeroaselor probleme cu legea şi a datoriilor, „familia Mischie rămâne una dintre cele mai înstărite din tot judeţul Gorj, având în posesie şapte imobile de locuit în Gorj şi Bucureşti, unele dintre ele fiind subiectul scandalurilor retrocedărilor şi i-au adus procesele DNA”.
Lista continuă…
Dan Ilie Morega este un alt candidat ce este menţionat în raportul Coaliţiei pentru o Guvernare Curată. Despre acesta se spune că „a fost trimis de DNA în judecată în dosarul bani
pentru partid, fiind acuzat că şi-a folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii de bani de la diferite instituţii publice pentru campania
electorală a partidului”. De asemenea, despre Morega se mai menţionează că „este cercetat de DNA pentru modul în care a dobândit peste trei miliarde de lei pentru două fundaţii ale sale”. În continuarea listei se află şi actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu. Acesta figurează în acelaşi raport ca fiind „unul dintre cei 21 de beneficiari ai afacerii vile pentru strămutaţii de lux”.
Deşi lipseşte, întrucât au fost monitorizate doar partidele principale, (peste 5% la nivel judeţean) „dalmaţian” este şi Gabriel Bâgu, candidat din partea Partidului European Român la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj. Acesta împreună cu alţi angajaţi ai Complexului Energetic Turceni sunt cercetaţi într-un dosar în care, prin mai multe falsuri şi abuzuri, au trucat o licitaţie. În urma acestei manevre, a fost creat un prejudiciu estimat la patru milioane de euro, iar inculpaţii au favorizat obţinerea unor contracte de transport auto
ale cărbunelui. Dosarul se judecă la Tribunalul Sibiu şi a avut ieri un nou termen de judecată.
IR
Lista neagră de la Gorj
Coaliţia pentru o Guvernare Curată nominalizează în dreptul judeţului Gorj pe Ionel Manţog (PD-L), Nicolae Mischie (PNG), Dan Ilie Morega (PNL) şi Ion Călinoiu (PSD), omiţându-l însă pe Gabriel Bâgu (Partidul European Român). Potrivit acestui raport, liderul portocaliilor de la Gorj este un „dalmaţian” politic pentru că „a fost trimis în judecată de procurorii DNA în septembrie 2006, în aşa numitul dosar
al strămutaţilor de lux, sub acuzaţia de infracţiuni asimilate celor de corupţie”. Aici, se explică în expunerea Coaliţiei pentru o Guvernare Curată că „este vorba despre modul în care Manţog şi-a construit o vilă în cartierul de lux al Târgu-Jiului din fondurile Companiei Lignitului, la care era director, prin strămutarea unor locuinţe ţărăneşti achiziţionate pe sume insignifiante de la proprietarii acestora”.
Mischie, „dalmaţian” fruntaş
Un loc deosebit ocupă şi preşedintele PNG Gorj, Nicolae Mischie. Potrivit aceluiaşi raport, „candidatul PNG este cercetat până în prezent în zece dosare penale”. În dreptul acestuia este menţionat că „acuzaţiile formulate de procurori variază de la luare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu, în perioada în care a condus Consiliul Judeţean Gorj, până la contrabandă cu arme de vânătoare”. Lista neagră mai spune despre Mischie că, în ciuda numeroaselor probleme cu legea şi a datoriilor, „familia Mischie rămâne una dintre cele mai înstărite din tot judeţul Gorj, având în posesie şapte imobile de locuit în Gorj şi Bucureşti, unele dintre ele fiind subiectul scandalurilor retrocedărilor şi i-au adus procesele DNA”.
Lista continuă…
Dan Ilie Morega este un alt candidat ce este menţionat în raportul Coaliţiei pentru o Guvernare Curată. Despre acesta se spune că „a fost trimis de DNA în judecată în dosarul bani
pentru partid, fiind acuzat că şi-a folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii de bani de la diferite instituţii publice pentru campania
electorală a partidului”. De asemenea, despre Morega se mai menţionează că „este cercetat de DNA pentru modul în care a dobândit peste trei miliarde de lei pentru două fundaţii ale sale”. În continuarea listei se află şi actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu. Acesta figurează în acelaşi raport ca fiind „unul dintre cei 21 de beneficiari ai afacerii vile pentru strămutaţii de lux”.
Deşi lipseşte, întrucât au fost monitorizate doar partidele principale, (peste 5% la nivel judeţean) „dalmaţian” este şi Gabriel Bâgu, candidat din partea Partidului European Român la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj. Acesta împreună cu alţi angajaţi ai Complexului Energetic Turceni sunt cercetaţi într-un dosar în care, prin mai multe falsuri şi abuzuri, au trucat o licitaţie. În urma acestei manevre, a fost creat un prejudiciu estimat la patru milioane de euro, iar inculpaţii au favorizat obţinerea unor contracte de transport auto
ale cărbunelui. Dosarul se judecă la Tribunalul Sibiu şi a avut ieri un nou termen de judecată.
IR
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
