Cultul si cultura banului

De cateva zile, pietele internationale au devenit scena unei batalii ce transcede granitele pur economice ale unei competitii firesti intre doua monede. Caderea dolarului in fata unei monede unice si "fragede", de a carei vitalitate s-au indoit multi analisti, are loc intr-un context special, care nu are legatura cu mersul economiei, ci, mai degraba, cu sferele morale ale sistemului american. Ceea ce se intampla astazi in America depaseste cu mult nu imaginatia, ci, mai degraba, asteptarile celor care credeau ca, intr-o societate in care institutiile functioneaza ca la carte, bogatia este exclusiv rodul muncii si al inteligentei. "O lacomie infectioasa pare sa prinda mare parte din comunitatea noastra de afaceri", declara deunazi Alan Greenspan, presedintele Rerzervei Federale a SUA, omul ale carui discursuri au reusit ani de zile sa influenteze cursul actiunilor la bursa. Cat din masinatiunile marilor sefi de corporatii este rezultatul lacomiei si cat este consecinta unor slabiciuni ale sistemului, exploatate cu sau fara sprijin politic? Cum este posibil ca la un nivel de avutie precum cel al capilor Enron sau WorldCom, construit intr-o societate bazata pe reguli si lege, sa fie descoperite asemenea fraude? Si totusi, problema fundamentala nu se rezuma la faptul ca niste multimilionari au luat mai mult decat li se cuvenea, ci ca au construit in jurul lor o panza de minciuni, inducand in eroare sute si mii de investitori care si-au legat bunastarea de increderea in ei si companiile lor. Implicarea in scandal a companiilor de audit complica si mai mult lucrurile, generand o alta intrebare: cat din pretul actiunilor jucate zilnic la bursa este real si cat este rodul unei perceptii false create cu sau fara stiinta? Unde ar ajunge indicii bursieri daca, prin reducere la absurd, s-ar reface toate calculele? Magnitudinea acestui cutremur financiar este masurata de un sondaj difuzat recent de Washington Post-ABC News si care arata ca 4 din 10 americani sustin ca cineva din familia lor a avut de suferit financiar in urma caderii pretului actiunilor. Datele sunt ingrijoratoare daca ne gandim ca, potrivit sursei citate, in octombrie 1987, cand indicele bursier Dow Jones a suferit cea mai mare cadere, doar 2 din 10 americani se simteau atinsi "la punga" de acest fapt. Dintr-un anumit punct de vedere, colapsul de incredere prin care trec astazi bursele americane este mult mai periculos decat cel creat dupa 11 septembrie. Motivul: atunci socul venea din exterior, fapt ce a creat efectul revers de coagulare a fortelor in dorinta de a face fata inamicului nevazut. Astazi, socul vine din interior, din miezul sistemului, din sanul corporatiilor. Recentele scandaluri dezvaluie americanilor si nu numai, faptul ca o parte din visul lor a fost construit pe un cult si nu pe o "cultura" a banului.