Cum s-au reabilitat termic cehii, pe banii lor

locurile comuniste, risipitoare de energie
, au fost refăcute şi contorizate în ultimii 13 ani, pe cheltuiala locatarilor, fără ajutor de la stat sau subvenţii la căldură. O legislaţie simplă şi fermă, implementată din timp, a stat la baza democratizării cu succes a sistemului centralizat de încălzire din blocurile comuniste. Oamenii au fost obligaţi să-şi reabiliteze termic blocurile, să-şi pună contoare şi repartitoare de costuri, pe banii lor, iar azi nu beneficiază de niciun ajutor de încălzire de la stat. Cum au reuşit cehii şi noi nu? Prin disciplină şi educaţie.

Nimeni nu şi-a pus centrală proprie în bloc, rău-platnicii nu pun în primejdie încălzirea sau duşurile vecinilor cu datoriile lor, iar cei care vor să trişeze sistemul sunt rapid descurajaţi de aceeaşi legislaţie cuprinzătoare.

Cooperativa de locatari

Asociaţia de locatari, în Cehia, se cheamă „cooperativă“. În anii de glorie ai socialismului, oamenii se asociau în cooperative, puneau la un loc nişte avansuri şi începeau să-şi construiască blocuri. După ce se mutau, cooperativa trăia în continuare pentru administrarea
noilor imobile. După căderea comunismului, cooperativele au supravieţuit, adaptându- se la piaţă. La fel şi conducă torii lor. Vaclav Kapsa este preşedintele unei astfel de organizaţ ii, din oraşul Plzen, cunoscut mai ales pentru cea mai bună bere cehească, fabricată chiar în oraş. Kapsa e un bărbat în vârstă, care în România ar fi trecut cu siguranţă pe la ghişeele caselor de pensii în aşteptarea taloanelor de pensie. În Plzen, însă, Kapsa vorbeşte fluent engleza şi e capabil să susţină o prezentare în Power Point despre cooperativa pe care o conduce, în faţa unor străini.

Nu te poţi baza pe banii de la stat

Au 13.000 de apartamente
în administrare, adică un sfert din populaţia oraşului. Toate beneficiază de încălzire centrală. În perioada 1995-1996 au instalat repartitoare de costuri pentru căldură şi contoare de apă. Erau obligaţi prin lege. În 2001 au început să schimbe ferestrele cu geamuri termopan şi să izoleze termic blocurile. Deocamdată, n-au reuşit decât cu 10% din clădiri. Între 2003 şi 2006 au desăvârşit transformările prin montarea robineţilor termostatici şi a vanelor de echilibrare termică, adică acei robineţi ce reglează şi menţin constantă temperatura în cameră
, în funcţie de sursele de frig sau căldură care ar putea influenţa radiatorul. Costurile se învârt în jurul a 8.000 de euro
de apartament pentru aceste transformări, bani proveniţi din credite şi din fondurile cooperativei. Nimic de la stat. De ce? „Nu te poţi baza pe asta! Când plănuieşti ceva nu te poţi baza pe ceva care e doar promis, cum ar fi bugetul primăriei...“, explică cu un zâmbet în colţul gurii, Vaclav Kapsa. Reabilitarea termică a unui bloc durează cam un an în Cehia. Cel mai greu de convins au fost bătrânii, care erau sceptici la început, deoarece aveau experienţa promisiunilor neonorate din vremea comuniştilor. Kapsa spune că munca de lămurire n-a fost floare la ureche, mai ales că nici la ei băncile nu dau credite cu uşurinţă vârstnicilor, iar promisiunea că după această investiţie le va fi mai cald pe bani puţini venea fără vreun exemplu concret.